Sah Micul Print Braila

"Nu cunosti decat lucrurile pe care le imblanzesti,spuse vulpea.Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic .Cumpara lucruri de-a gata de la negustori.Dar,cum nu exista negustori de prieteni,oamenii nu mai au prieteni.Daca vrei un prieten,imblanzeste-ma!"semper fidelis

Archive for the ‘Finaluri’ Category

Formula unui antrenament ideal in sah – V.Vaisman

Posted by Preda Iulian pe 7 iulie 2018


Antrenamentul şahist

Şahul este, în acelaşi timp, un joc de cunoştinţe şi de tehnică ca şi de improvizaţie creativă, cel mai ades subordonat replicilor adversarului său. Într-un trecut nu prea îndepărtat, pentru a juca bine, trebuia să ai o anumită predispoziţie numită şi talent, să te interesezi un pic de teorie – căci pe atunci nu exista prea mult – şi să-ţi arunci toate atuurile în luptă pe tabla de joc.

Fără îndoială, fiecare dintre noi vine pe lume cu o anumită dotare, pe care educaţia, instrucţia şi – pentru jucătorii de şah – antrenamentul şi competiţiile ne modelează şi ne perfecţionează. A fi dotat pentru şah este desigur un avantaj dar, pentru a ajunge la un anumit nivel, acesta trebuie cultivat, dezvoltat şi îmbogăţit cu alte capacităţi legate de: asimilarea informaţiilor, perfectionarea tehnicii şahiste, lupta la tabla de joc, desăvârşirea propriei personalităţi, respectarea unui regim de viaţă sănătos şi multe altele. Singur talentul nu poate decât să prefigureze ceea ce am putea eventual realiza, în timp ce celelalte determină concret la ce am ajuns în realitate.

Cele mai frumoase victorii în şah provin deci din îmbinarea şi confruntarea dintre talentul, personalitatea, experienţa şi forţa de joc a celor doi adversari. Dar toate acestea se obţin şi se perfecţionează de-a lungul timpului cu ajutorul a ceea ce denumim antrenament.

Din acest punct de vedere şi înaintea oricărui studiu mai serios, este indispensabil să parcurgem o bună pregătire de bază în toate domeniile esentiale, cul ar fi:

  • pentru toată partida şi pentru fiecare din etapele sale.

  • în funcţie de tipul de jocstrategic, tactic sau logistic.

  • la nivel tehnic, psihologic şi metodologic.

  • ţinând cont de calităţile necesare pentru practicarea jocului.

Dar să vedem mai întâi o succintă radiografie evolutivă a partidei de şah :

ETAPELE PARTIDEI

OBIECTIVE INTERMEDIARE

SCOPUL FINAL

MIJLOACE DE REALIZARE

DESCHIDEREA

  • mobilizarea pieselor

  • coordonarea fortelor

– de pregàtire

 logistice

JOCUL DE

MIJLOC

Cursa spre obtinerea avantajelor:

  • de timp
  • de spatiu

  • materiale

MATUL

– de executie

– strategice

– tactice

FINALUL

  • valorificarea avantajelor

  • promovarea pionilor

– de valorificare

– tehnice

O partidă bine jucată şi de unitate logică, unde toate secvenţele se înlănţuiesc armonios prin alternanţa mutărilor şi a ideilor celor doi adversari urmează de obicei o progresie a obiectivelor:

  • întîi, să ne străduim să pregătim cât se poate de bine luptasă ne dezvoltăm piesele, să ne coordonăm forţele, să întreprindem câteva măsuri de securitate, să ne gândim cum poate fi îmbunătăţită propria poziţie şi, eventual, înrăutăţită cea adversă etc.

  • apoi, să ne aplicăm tot timpul pentru a obţine tot felul de avantaje şi de atuuri – de timp, de spaţiu sau de material.

  • pe care vom încerca să le valorificăm – în funcţie de posibilităţi – pe cale strategică, tactică sau tehnică.

  • în fine, transformarea unui pion sau matul vor încheia partida.

Mijloacele utilizate pot fi deci de ordin:

 logistic  pentru a ne pregăti şi organiza forţele, făcând în acelaşi timp obstacol celor . adverse.

– strategic  pentru a urmări realizarea de operaţiuni spre poziţia adversă de o manieră . metodică şi consecventă.

 tactic  pentru a ataca direct meterezele poziţiei adverse sau de a valoriza eventualele . avantaje strategice sau, în fine, de a exploata orice greşeală adversă, cel mai adesea cu  ajutorul unor mutări percutante şi spectaculoase.

Iată de ce este util să cunoaştem şi PRINCIPIILE care guvernează lupta pe tabla de joc:

  • de activitate:

– obligaţia de a juca alternativ mutările.
– spaţiul astfel degajat incită trupele să avanseze mai departe.
– trebuie deci să ne scoatem piesele, să avansăm spre poziţia adversă, să atacăm forţele adverse, să găsim punctele sale slabe şi să ne infiltrăm, toate acestea cât mai repede şi energic posibil. 
– ajungem astfel să pricepem că a pierde timp este prejudiciabil, iar inacţiunea devine, mai devreme sau mai târziu, fatală.
– esenţial pentru aceasta devine mobilitatea şi activitatea pieselor, care depind de mai mulţi factori:

– forţa lor de şoc în raport cu numărul de câmpuri controlate.
 gradul lor de activizare vizavi de centru şi de dispozitivul advers.
 mobilitatea lor, dată de posibilităţile de transfer eficace acolo unde trebuie.
 intercooperarea individuală şi colectivă cu celelalte forţe proprii.
– gradul lor de securitate activă adică, fără să se izoleze, piesa să poată acţiona de pe un câmp sigur sau inatacabil.

  • de eficacitate: în şah există întotdeauna noţiunea de util şi de inutil, deci tot ce facem trebuie să fie pozitiv, avantajos şi profitabil pentru sine şi – indirect – dezavantajos, chiar prejudiciabil, pentru adversar; deci activitate şi eficacitate nu sunt întotdeauna sinonime, aşa cum a avansa poate fi uneori păgubitor iar retragerea mult mai eficace.
  • de economie: tot ce întreprindem şi ne este profitabil trebuie să se facă cu respectarea unui echilibru strict de mijloace şi de timp: rolul fiecărui pion, mobilitatea şi intercooperarea pieselor, armonia structurală şi dinamică între pioni – atât în interiorul poziţiei proprii cât şi în raport cu dispozitivul advers.
  • de securitate: – o anumită grijă şi prudenţă sunt indispensabile căci, la nivelul atins de tehnica modernă, a pierde o piesă (chiar un pion), a da o coloană, a-ţi slăbi un câmp etc. pot antrena în mod inexorabil pierderea partidei. – a evita acţiunile intempestive, de dezorganizare şi de şubrezire, doar dacă acestea reprezintă cel mai mic dintre rele sau unica contraşansă.  a acorda o atenţie specială regelui său care, reprezentând miza partidei, trebuie pus în afară de orice pericol şi mereu protejat.

  • de material: înainte de asaltul asupra regelui advers, se obişnuieşte să se atace întâi forţele sale, căci cel care are o superioritate materială trebuie în principiu să câştige; dar atenţie, multe alte elemente pot echilibra, neutraliza sau minimaliza un anumit avantaj material.

Conceput ca o luptă cu şanse egale, este evident că pornind de la o poziţie iniţială simetrică şi continuând cu mutări alternative, nu este deloc uşor să ne impunem. Atunci, pentru a ne putea detaşa de această logică de egalitate şi de echilibru, trebuie:

  • întâi şi întâi, să facem totul ca propriile mutări să fie mai eficace decât mutările adversarului.

  • a încerca apoi să ne constrângem adversarul la mutări insipide, pasive chiar defavorabile.

  • toate acestea odată realizate, fiecare încearcă să-şi depăşească adversarul în cursa spre obtinerea a diverse avantaje.

  • în fine, utilizând cu îndemânare atuurile sale, să încercăm să impunem adversarului direcţia de joc, strategia, planurile şi operaţiunile dorite şi care ne sunt favorabile.

Deci, tot timpul trebuie să ne angajăm, să ne motivăm, să ne responsabilizăm pentru a putea descoperi mutările cele mai adecvate poziţiei, pentru a putea anticipa în mulţimea de variante şi posibilităţi pe cele care ne convin.

Să vedem o mică schemă a circuitului didactic al teoriei şi practicii şahiste, cu explicaţiile necesare:

schema_M8

 a învăţa reprezintă ideea-far a întregii noastre pregătiri: de la o asimilare solidă a bazelor până la complexa cultură a marilor maestri + cea mai bună informare la zi. Anumiţi jucători studiază puţin în timp ce – din contră – alţii exagerează în munca lor asupra teoriei. Cel mai bine ar fi să păstrăm un anumit echilibru în studiul celor trei etape ale partidei cât şi între mijloacele tehnice utilizate, timpul afectat pregătirii şi obiectivele pe care ni le-am fixat.

– a analiza, a revizui şi a crea este etapa unde jucătorul trece de la un simplu colecţionar de cunoştinte la condiţia de investigator, de analist şi de creator. De altfel, tot ceea ce învăţăm trebuie verificat, filtrat şi interpretat de către propria judecată, căci numai erudiţia şi imitarea altora nu pot aduce întotdeauna rezultate bune.

– a pune în practică este raţiunea însăşi a întregii noastre munci, dar aceasta trebuie să se facă cu multă aplicaţie şi angajament pentru a putea obţine astfel cele mai bune rezultate posibile. Anumiţi jucători posedă chiar o veritabilă artă de a reuni şi orienta esenţialul arsenalului lor de joc, de-a lungul unei anumite perioade de timp şi contra unor adversari de forţă diferită.

– a revedea şi a analiza propriile partide este esenţial pentru a ne da seama de ceea ce am reuşit şi ceea ce trebuie revăzut sau îmbunătăţit, poate chiar abandonat.

– a corecta este o etapă tranzitorie pentru a putea merge mai departe: a descoperi imperfecţiunile, a găsi remedii, a preciza şi a confirma tot ce rămâne valabil.

– a se ameliora înseamnă: a elabora strategii de perfecţionare, a stabili noi obiective de studiu şi a trece astfel la un nivel superior de înţelegere şi de inteligenţă şahistă.

Atunci când o fac, marea majoritate a jucătorilor şi antrenorii lor se mulţumesc cu o pregătire minimalăinvestigarea variantelor de deschidere, studiul diverselor mijloace tehnice şi al combinaţiilor, analiza partidelor şi, eventual, a tot ce este legat de ideile strategice, de planurile şi strategiile de joc etc. Dar pregătirea unui jucător de şah este o treabă mult mai complexă care se bazează pe principii, norme şi reguli împrumutate antrenamentului sportiv în general, procesului instructiv – educativ şi a altor domenii creative şi concurentiale, aplicate în mod specific şahului. Cronologic, putem distinge o pregătire generală, o alta specială pentru o anumită partidă sau concurs, o a treia legată de munca în timpul partidei şi, în fine, cea care valorizează învăţămintele de după competiţie. Pentru a lua în considerare un eventual progres, jucătorul ar trebui să se atace la trei obiective principale:

  • investigarea şi adaptarea experienţei trecutului pentru a-şi asigura cea mai bună şi completă pregătire teoretică şi practică posibilă.

  • perfecţionarea continuă a propriei sale persoane pentru a ajunge la o bună rezistenţă psihofizică şi a-şi apropria calităţile specifice necesare.

  • studiul adversarilor săi pentru a putea concretiza mai bine pregătirea sa şi a obţine astfel o anumită experienţă competiţională.

Obiectivul de bază al antrenamentului şahist este deci formarea şi perfecţionarea unui jucător, capabil în acelaşi timp:

  • de a-şi însuşi cunoştinţe precise şi durabile în toate fazele partidei de şah.

  • de a asimila tot felul de idei de apreciere, de metode decizionale, de tehnici de luptă în situaţiile cele mai diverse.

  • de a-şi forma o serie de concepţii, de capacităţi şi de automatisme care-l vor ajuta în confruntările de pe tabla de joc.

  • de a acumula experienţă şi a-şi dezvolta în mod armonios stilul prin participarea sa activă la tot felul de competitii.

  • şi, la urma urmelor, de a obţine cele mai bune rezultate contra unor adversari din ce în ce mai puternici.

Deci, pornind de la o bună cultură de bază, fiecare jucător trebuie să-şi însuşească o anumită cantitate de cunoştinţe, apoi să exerseze un reciclaj evolutiv şi sistematic îmbogăţindu-le mereu cu alte elemente de fineţe + informaţiile la zi, pe care să le abordeze cu un raţionament din ce în ce mai avizat. Pentru aceasta, trebuiesc căutate mereu materiale noi şi, legându-le cu cunoştinţele deja existente, să le transforme în metode de luptă pentru a putea se servi contra unor adversari din ce în ce mai puternici. Într-o primă etapă, putem urma moda sau să încercăm să imităm un anumit maestru dar, cum este puţin probabil că vom ajunge să-l egalăm, cel mai bine este să ne străduim să extragem din teoria şi practica şahistă tot ceea ce personal ne convine. În acest caz, este riscant să ne atacăm la o cantitate prea mare de material brut înainte de a ne pune întrebarea dacă toate aceste cunoştinţe sunt într-adevăr importante sau dacă este ceea ce ne trebuie. Un volum mai mic de material ar putea degaja timp şi energie pentru a-l putea apoi tria şi verifica mai bine, pentru a-l interpreta şi adapta la felul său de a gândi şi la stilul său de joc, în fine pentru a scoate în evidenţă tot ce avem mai bun şi a cultiva astfel posibilităţi de ameliorare. . Principalele metode vor fi deci de ordin:

  • informaţional – a cunoaşte temeinic tot ceea ce trebuie cunoscut.

  • creativ – a cerceta şi analiza căi inedite, a ajunge să gândească prin propriile lor mijloace.

  • formativ  a-şi perfecţiona capacităţile, tehnicile şi automatismele sale

  • practic  a fi motivat pentru competiţii, dornic să se bată pentru a obtine cel mai bun rezultat posibil.

  • de forţă de joc  a ajunge să joace bine, chiar din ce în ce mai bine.

  • de perfecţionare  a-şi analiza partidele, a lua măsuri de corecţie necesare şi a-şi întreţine dorinţa permanentă de a se ameliora.

Desigur, multe elemente se încrucişează sau se suprapun, dar esenţialul este de a ajunge la un echilibru dinamic între toate aspectele şi momentele activităţii şahiste, de a gestiona mai bine legătura dintre mijloacele utilizate şi particularităţile personalităţii jucătorilor, la fiecare diferite datorită vârstei, talentului, conturului psihologic, forţei de joc, obiectivelor propuse, rezultatelor obţinute etc. Dar, înainte de a porni spre complexa acţiune de perfecţionare, antrenorul trebuie să fie sigur că elevul său are dorinţa de a se ameliora şi dacă dispune de mijloacele pentru a deveni un jucător din ce în ce mai puternic.

Să pătrundem în acest univers şahist, cu indicarea obiectivelor de ordin uman-tehnic:

Cunoştinţe – cultură:

  • a ajunge să stăpânească bine cunoştinţele de bază.

  • a căuta informaţii pentru a-şi constitui un sistem de documentare personal.

  • a se ţine la curent cu informaţiile importante.

  • a stoca şi analiza cunoştinţele utile pentru a le putea uşor regăsi, interpreta şi reţine.

  • a analiza partidele sale pentru a efectua generalizările, corecţiile şi «finalizările» necesare.

  • a-şi îmbogăţi mereu cultura şahistă, a critica în mod pozitiv, a căuta soluţii inedite.

Aptitudini – capacităţi:

  • a-şi forma capacităţile de bazăa învăţa să se concentreze, să examineze cu interes poziţiile, să gândească productiv, să analizeze serios etc.

  • să-si forjeze o puternică personalitate pe diverse planuri: a disciplinei şi a efortului mental, a perseverenţei şi a toleranţei la frustrare,a stăpânirii şi a încrederii în sine etc.

  • a încerca să dibuiască deficienţele şi slăbiciunile sale pentru a se putea îndrepta

  • a-şi forma reflexele şi automatismele, senzaţiile şi instinctele unui bun jucător de şahspirit de observaţie, imaginaţie spaţială, intuiţie, simţul primejdiei, perspicacitate combinativă, simţ pozitional, stăpânirea timpului etc.

Tehnică – forţă de joc:

  • a dobândi mereu experienţă şi perfecţiona forţa sa de joc.

  • a se înarma cu tehnicile şi competenţele necesare.

  • a se strădui să-şi pună în valoare cunoştinţele şi capacităţile în ideea de a obţine cel mai bun rezultat posibil.

  • a se perfecţiona mereu în practica tehnicilor curente: abordarea şi judecarea poziţiilor, prospectarea şi elaborarea planurilor, anticiparea şi calculul variantelor, luarea deciziilor şi alegerea celor mai bune mutări.

  • a-şi analiza partidele jucate pentru a dezvălui insuficienţele şi dereglările, pentru a găsi remedii şi a elabora strategii de perfecţionare.

  • a experimenta şi a-şi însuşi încetul cu încetul şi alte elemente de fineţe şi de profunzime, a tinde spre măiestria şahistă.

Dezvoltarea capacităţilor şi a competenţelor specifice va permite transformarea cunoştintelor, a talentului şi a tehnicelor sale în arsenal de luptă, în măiestrie şi experienţă pozitivă pe care le vom putea mai bine varia în funcţie de situaţii şi de adversari. Astfel, putem începe prin dezvoltarea aplicaţiei şi a sensului de responsabilitate pentru tot ce facem, prin a învăţa a se concentra şi gândi mai bine, a analiza şi a decide mai repede. Apoi, va trebui să ne educăm un anumit comportament de sportiv cu calităţile următoare:

  • concentrare şi perseverenţă, pentru a putea detecta, în acelaşi timp, deficienţele – pentru a îmbunătăţi ceea ce nu merge şi calităţile  pentru ne structura jocul pe ceea ce avem de bine

  • investigaţie şi responsabilitate în abordarea poziţiilor, în căutarea ideilor şi a planurilor de joc, în alegerea mutărilor şi luarea deciziilor

  • ambiţie şi curaj pentru a nu se descuraja niciodată şi a stoarce tot ce avem mai bun din noi, chiar şi atunci când lucrurile merg rău sau chiar pierdem (uneori nedrept), căci într-o partidă şansa poate repede să se întoarcă

  • a învăţa să rezistăm şi să suportăm căci tensiunea mizelor, diversele situaţii extreme pot să provoace tot felul de perturbaţii şi blocaje. O gafă, o înfrângere injustă sunt cel mai des greu de digerat, amărăciunea putând rămâne mult timp în interiorul său, întunecat de justificări artificiale sau de reproşuri paralizante.

Iată de ce, nu trebuie niciodată să ne oprim să perfecţionăm panoplia calităţilor necesare unui bun jucător de şah, fie apartinând structurii propriei personalităţi, fie legate de angajamentul personal sau cerute de nivelul competiţiilor sale, cu scopul de a ajunge la formarea în timp a unei puternice personalităţi şahiste. Nici un fel de cunoştinţe nu sunt importante în sine căci o mare parte se estompează cu timpul. Din fericire, antrenamentele, practica competiţiilor, analiza partidelor etc. permit ca tot felul de consideraţii de ordin general să evolueze în certitudini şi convingeri, iar cunoştinţele de tot felul să se structureze trecând în forţă de joc. Un jucător bun ajunge astfel să aibă o concepţie sistemică a luptei şahiste unde tot felul de cunoştinte, idei, planuri, secvenţe etc. să fie atât de bine interconectate între ele încât cel mai mic detaliu să devină altceva şi mai mult decât simpla lor adiţie. . Dar, la urma urmelor, ceea ce face în general diferenţa la tablă este calitatea gândirii jucătorului, a capacităţilor şi a tehnicilor sale de joc. Astfel, prestatia creierului unui bun jucător de şah, trebuie să fie, în acelaşi timp, amplă şi profundă, rapidă şi suplă, inteligentă şi creativă, riguroasă şi critică. Ochiul, inteligenţa, imaginaţia şi o serie întreagă de convingeri, de senzaţii, de instincte şi de automatisme trebuiesc să ajungă lucreze împreună pentru a putea:

  • să ne concentrăm, să observăm şi să ne orientăm pe tablă.

  • să explorăm şi să aprofundăm poziţiile.

  • să anticipăm soluţiile posibile şi să elaborăm ipoteze de joc.

  • să interpretăm, să coroborăm şi să comparăm tot felul de elemente.

  • să calculăm variantele şi să judecăm poziţiile.

  • să triem şi să selecţionăm cele mai bune mutări.

  • să luăm şi să confirmăm propriile decizii.

Toată această muncă – reînnoită la fiecare mutare sau schimbare importantă de poziţie – este favorizată de nivelul de dezvoltare a unor capacităţi, cum ar fi: spiritul de observaţie, imaginaţia spaţială, perspicacitatea combinativă, simţul poziţional, intuiţia sau feelingul, simţul timpului, instinctul pericolului etc. Nu uitaţi însă că succesul în şah este o noţiune relativă căci putem câştiga nenumărate partide contra unor anumiţi adversari dar niciuna contra unuia mult mai puternic.

Calitatea pregătirii noastre depinde de câteva exigenţe, în acelaşi timp de ordin general şi specific şahiste, de exemplu:

a dispune de talent şi de aptitudini specifice.

* a avea condiţii bune de viată şi de antrenament.

* a fi motivat pentru studiul teoriei practicii şahiste.

* a respecta numărul, durata şi succesiunea logică a antrenamentelor planificate, a accepta dinamica efortului în ceea ce priveşte volumul, intensitatea, complexitatea şi analiza autocritică.

* a asigura legătura şi interdependenta între toţi factorii antrenamentului, planificarea judicioasă şi auto-controlul întregii activităţi şahiste.

* a obţine, pe lângă anumite cunoştinţe fixe, îmbunătăţirea continuă a competenţelor sale practice, mărirea capacităţilor combative şi mobilizarea tuturor resurselor psihice.

* găsirea unui just echilibru între pregătire, partidele de antrenament şi competiţiile de tot felul.

* a tinde spre o manieră de joc exprimând cele mai bune calităţi ale sale dar a accepta deasemenea practica pluralistă, ce ţine cont de diversitatea jocului şi a adversarilor săi.

Aceasta obligă personajele implicate la o atitudine ultraperfecţionistă, atât în pregătire cât şi în lupta pe tabla de joc, după cum urmează:

de-a lungul întregii sale pregătiri, jucătorul trebuie să fie extrem de exigent cu sine însusi şi să se străduiască să se amelioreze mereu, şi asta chiar dacă totul merge extraordinar de bine pentru el. 

în timpul competiţiilor, este necesar să încercăm să ne depăşim pe noi – înşine, să fim mai buni decât adversarii noştri, să evităm cea mai mică greşeală şi să rămănem vigilenţi până la capăt. 

după fiecare partidă, să dăm dovadă de modestie, de simţ autocritic şi de spirit de perfecţionare astfel încât competiţia să devină o nouă posibilitate de a învăţa sau de a ameliora ceva.

Orice inconstanţă, atitudine extremă sau păgubitoare pot da naştere la o serie de tendinţe negative ca: instabilitatea concentrării, lipsa de obiectivitate, subestimarea propriilor posibilităţi, supraestimarea sau subestimarea adversarului, o abordare prea simplistă sau unilaterală, prea puţină amploare sau profunzime în raţionamente, o anumită pripeală sau impulsivitate în gândire, pierderi de claritate sau de consecvenţă imaginativă, a păcătui prin dogmatism sau analogie etc. Iată de ce trebuie să ne străduim să înţelegem adevăratele mecanisme metodologice, tehnice şi psihologice, să muncim mereu asupra sine-înşine pentru a ne ameliora, să studiem şi să pregătim tot ce am vrea să punem în practică, să participăm la competiţii şi să ne batem pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil, să ne analizăm partidele şi să extragem învăţămintele necesare etc., pentru a relua apoi toate acestea la niveluri superioare şi cu o înţelegere evoluată. Continuând pe aceste baze şi la niveluri din ce în ce mai ridicate, acest veritabil perpetuum-mobile al carierei noastre poate să se decline la nesfârşit asigurându-ne astfel calitatea perfecţionării noastre continue.

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Reclame

Posted in Finaluri, Interviuri, Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: | Leave a Comment »

Cainele batran si smecheriile lui

Posted by Preda Iulian pe 29 septembrie 2016


Zilele trecute dadeam cu matura prin calculator, incercand sa fac putina ordine in chestiile care sunt prin el. Am dat din intamplare de articolul urmator, care, din cate se pare, nu mai exista pe Internet in varianta originala. Ce mi-a atras atentia asupra lui in primul rand este o referire la un citat din Larsen, care la randul lui, face referire in citatul sau la Philidor. Cu totii invatam la inceput de cariera cateva principii de baza enuntate de catre Capablanca, chiar daca nu stim ca el este cel care le-a enuntat. Unul dintre ele se refera la finalurile de nebuni si pioni, si suna cam asa: „Cand adversarul are nebun, asezati pionii proprii pe campuri de culoarea celor pe care se deplaseaza nebunul respectiv. Daca dvs aveti nebun, asezati pionii proprii pe campuri de culoare opusa celor pe care se deplaseaza acest nebun, aceasta indiferent daca adversarul are sau nu nebun.”

In articolul care urmeaza, printre multe alte chestiuni importante, se face referire la o exceptie la principiul aplicat mai sus

_____________________________________________________

Traducere dupa „The Old Dog’s New Tricks” de Costas Karayannis

Fiti avertizati: felul in care jucati sah se va schimba pe masura ce veti inainta in varsta! Asta nu se intampla peste noapte- schimbarea este o afacere insidioasa, dar pana la urma veti fi fortati sa acceptati ca nu mai sunteti jucatorul care erati odinioara. Semnele vizibile ale metamorfozei vor fi usor de vazut. Victoriile si infrangerile nu vor produce aceleasi fluctuatii emotionale ca odinioara. Inclinatia de a studia teoria deschiderilor va disparea. Cumva, veti reusi sa va autoconvingeti ca a juca 1.g3 cu Albul este interesant si inovativ. Cu Negrul veti juca 1…d6 (si/sau 1…g6- AS) impotriva la orice. De fapt, chiar daca veti dori, nu veti fi in stare sa memorati linii teoretice lungi, deoarece puterea dumneavoastra de memorare va deveni impredictibila.

 

Articolul pe care l-ati citit abia saptamana trecuta- in care sunt explicate ultimele nuante din Siciliana Najdorf- va va aparea in memorie invaluit in ceata; mai mult, din motive inexplicabile, propozitii (ba chiar paragrafe intregi!) din carti de sah pe care le-ati citit in adolescenta va vor aparea in minte din cand in cand. Nu doar autorul acestor randuri gandeste asta. Bent Larsen a scris: „Probabil ca imbatranesc deoarece imi amintesc aceste partide din copilarie mai bine decat majoritatea partidelor din turneele recente.”

https://iulianceausescu.files.wordpress.com/2010/11/bentlarsenechecs-bent-larsen-chess.jpg?w=300

Bent Larsen

Citatul provine din cartea „Karpov versus Korchnoi, Campionatul Mondial 1978”, cartea lui Larsen despre meciul pentru titlul mondial disputat ina cel an in Baguio City, si prima mea carte de sah pe care am cumparat-o vreodata. Trebuie sa recunosc ca la vremea aceea, avand 13 ani, mi-a fost imposibil sa inteleg multe din cele scrise in acea carte. Totusi, erau multe alte lucruri pe care nu le intelegeam la acea varsta: fetele, trigonometria, si ciudatele fire de par ce imi apareau pe tot corpul, ca sa numesc cateva. La aceasta lista a lucrurilor pe care nu le intelegeam am adaugat si observatiile lui Larsen. Pana la urma, cat de semnificativ putea sa fie ce scria el acolo? Pana la varsta de circa 17 ani imi puteam aminti cu usurinta fiecare mutare a fiecarei partide comentate pe care o puneam pe tabla… De-a lungul anilor, am neglijat excelenta carte a lui Larsen, ceea ce este o rusine intrucat contine cateva comentarii foarte bune si incursiuni ocazionale in mintea unui sahist puternic. Spre marea mea surpriza, un pasaj din aceasta carte mi-a venit recent in minte, atunci cand am fost confruntat cu problematica pozitie ce urmeaza.

NN – Costas Karayannis

La prima vedere, pozitia pare ca este remiza. Materialul este egal si majoritatea de pioni a Negrului de pe flancul regelui este blocata. Totusi, in timpul ce ma gandeam, mi-am reamintit un citat de-al lui Larsen: „Traiasca Philidor! Operele lui sunt aproape uitate, dar in sah lumea isi aminteste de el ca de cel mai puternic jucator al secolului 18 si ca un important ganditor si scriitor. El a inteles ca nu este intotdeauna gresit sa iti plasezi pionii pe aceeasi culoare cu nebunii. El a spus ca este corect sa se procedeze asa pe flancul unde trebuie sa te aperi!”.

https://iulianceausescu.files.wordpress.com/2009/01/philidor_analizajocului_de-_sah.jpg?w=300&h=243

Finalurile de nebuni sunt mai complicate decat apar la prima vedere si, desi urmatoarea mea mutare imi venise in gand mai devreme, am avut curajul sa o efectuez abia acum, cand stiam ca mutarea are o baza tehnica.

41…a4! In mod scandalos, Negrul a plasat un pion pe un camp alb, oferind nebunului advers o tinta. Fara nici un dubiu, aceasta mutare ar putea sa deranjeze sensibilitatile pozitionale ale unora, dar aici principiul lui Philidor primeaza. Dupa mintea mea, a4 este cea mai buna mutare valabila pentru Negru. Lasand citatele la o parte, sa ne aruncam o privire asupra caracteristicilor cheie ale pozitiei:

– mutarea a4 paralizeaza flancul damei al Albului, imobilizandu-i acestuia majoritatea de pioni de aici. Daca pionul a4 nu cade, Albul nu va putea sa obtina un pion liber;

– mutarea a4 castiga spatiu, lucru important intr-un final;

– pe flancul regelui, Negrul are majoritatea de pioni, si data fiind imobilitatea pionilor Albului de pe flancul damei, Negrul are acum efectiv un pion in plus.

Toate aceste caracteristici ale pozitiei sugereaza un plan. Daca Negrul ar putea sa forteze schimbul nebunilor si sa joace g4 inainte ca regele Albului sa ajunga pe acel camp, el este castigat. Analizele mele s-au concentrat astfel pe aceasta idee. 42.Kd3 Bc4+ 43.Kd2 Kd6 O mutare conform planului Negrului. El intentioneza sa joace Be6, alungand nebunul Albului dupa g4, dupa care va juca g4 si g3, fixand un alt pion al Albului pe alb; Albul va trebui astfel sa previna permanent strapungerea f4-f3. 44.Ke1 Be6 45.Be2 Daca Albul ar fi jucat 45. Bd1 as fi intentionat sa raspund 45…Bd7. In pozitii in care incerci sa-l faci pe adversar sa ramana fara mutari utile, fiecare impingere de pion este din ce in ce mai importanta, deoarece tempo in plus sau in minus este decisiv mai tarziu in partida. 45…g4 46.Bb5 Bd7 47.Be2 Kc5 48.Bd1 Kc4 Dupa ce am cucerit spatiul necesar pe flancul regelui, am inceput sa manevrez pe celalalt flanc. Desi majoritatea mea pe flancul regelui era un atuu, aveam nevoie sa creez o „a doua slabiciune”. Cred ca asta este ceva ce stie orice copil rus care studiaza la scolile lor de sah. Din pacate, eu am crescut in Estul Londrei si nu am aflat de acest principiu decat dupa ce am trecut de 20 de ani. Practic, Albul trebuie in mod constant sa aiba grija ca Negrul sa nu fac dama pe flancul regelui, si sa nu patrunda cu regele la pionii de pe celalalt flanc. Dupa ce Negrul va juca g4-g3, Albul va avea 3 slabiciuni: pionii izolati fixati de la g2 si e4, si gaura de pe campul b3. 49.Kd2 g3 50.Kc2 Be6 51.Be2+ Kc5 52.Kd2 Bc4 Din nou nebunul Albului este fortat sa cedeze teren. De la f3, nebunul Albului poate sa apere ambii pioni slabi, dar unde mai poate el sa mute de acolo? 53.Bf3 Bf1 Nebunul a patruns pe un camp de unde ataca pionul g2. Asta este doar o mica victorie, deparece f1 nu este obiectivul principal. Albul poate sa apere acest pion cu nebunul de la f3 si sa-si foloseasca regele pentru a-si apara flancul damei. Ceea ce i-ar placea Negrului in mod ideal ar fi ca nebunii sa fie asezati astfel incat nebunul Albului sa fie blocat la apararea pionilor, iar cel al Negrului sa aiba libertatea de a pendula pe o diagonala atacand in acelasi timp una dintre slabiciunile Albului. El ar putea sa faca asta pe diagonala a8-d5, dar mult mai bun ar fi un transfer al nebunului pe diagonala b1–d3. De aici nebunul nu numai ca ar hartui pionul e4, dar ar interfera regelui Albului pe flancul damei. 54.Ke1 Bd3 55.Kd1 Kc4 56.Kd2


Negrula realizat progrese considerabile. Regele sau se indreapta catre campul b3, in timp ce Albul a fost virtual imobilizat. 56…b5 Tempoul de rezerva pe care Negrul si l-a pastrat in rezerva este folosit acum cu efect decisiv. Albul este nevoit sa cedeze teren. [56…Bf1 57.Ke1 Bd3 58.Kd2; 56…Bb1 57.Kc1 Bd3 58.Kd2] 57.Kd1 Kb3 58.Kd2 [58.Kc1 Ka2 –+(58…Bc2 59.Bg4 Bxe4?? 60.Be6+ cu mat!) ] 58…Bb1 59.Kc1 Ka2


Zugzwangul produce intotdeauna o placere estetica, si aici pozitia neobisnuita a regelui si a nebunului Negrului mareste efectul estetic. Indraznesc sa spun ca aceasta culme a planului Negrului este superba. 60.Bg4 Disperare [60.Be2 Bxe4 61.Bxb5 f3! –+] 60…Bxe4 61.Be6+ Ka1 0–1

AICI SE POT VEDEA MUTARILE!

Un final satisfacator. In ciuda introducerii pesimiste la acest articol, am aflat ca a imbatrani nu este chiar atat de rau pentru un sahist. Ce se pierde ca memorie se compenseaza ca experienta si asta se manifesta cel mai probabil in finalurile de partida.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Finaluri, Jucatori celebri, Micul Print BR | Etichetat: | Leave a Comment »

Planul de joc intr-o partida de sah!

Posted by Preda Iulian pe 11 iulie 2016


Plan = strategie = joc poziţional. Nici un plan = înfrângere.

„Joaca dupa un plan.” De câte ori ati auzit fraza asta? Există multe modalităţi de a pierde un joc de şah, dar jocul fără un plan este garantat să va duca pe calea spre înfrangere.

Ce este un plan şi cum sa ne facem unul? Iată ce a avut de spus Emanuel Lasker.

„Gandul care sta în spatele jocului poziţional se numeşte plan. Planul are amploarea şi profunzimea care sunt impuse şi care, printr-o lenta si metodica constructie, oferă o structură poziţiei. Jucatorul poziţional gandeste înapoi: el concepe o poziţie la care doreste sa ajunga şi calculeaza cum sa ajunga la această poziţie, de care el este mai conştient decât cea de pe tabla. El vede etape succesive ale poziţiei vizate şi vizualizeaza etapele într-o ordine inversă. „(Lasker’s manual of Chess)
Siegbert Tarrasch a oferit sfaturi specifice pentru jocul de mijloc.

„Conducerea strategica a jocului de mijloc rezultă, în general, din deschidere. Frecvent unul dintre jucători si-a asigurat un avantaj uşor în deschidere şi acest lucru trebuie să fie dezvoltat mai departe în jocul de mijloc. De multe ori, formatiile de pionii arată direcţia pe care trebuie sa se desfasoare atacul. […] În sah, pentru a juca corect, nu putem niciodata sa facem ceea ce dorim, trebuie să facem numai ceea ce suntem obligaţi să facem, ceea ce cere poziţia.” (The Game of Chess)
Acesti doi mari maestri au atins mai multe puncte importante:

Jocul poziţional se bazează pe plan. Mutările individuale trebuie să se incadreze in planul de ansamblu.
Planul este se bazează pe vizualizarea unei poziţii viitoare şi pe calculul corect pentru a ajunge la ea. Un exemplu comun: vedeţi posibilitatea unui mat, asa ca va indreptati cu piesele voastre catre regele adversarului. Da, asta e un plan.

-Planul ia nastere din poziţia de pe tabla. Structura pionilor este una dintre cele mai importante elemente ale poziţiei.
Planul nu este folosit doar in jocul de mijloc, ci este important pentru toate fazele jocului. Mai jos sunt două poziţii familiare.

Planul începe cu prima mutare

1

Albul la mutare:)

Planul pentru această poziţie este una dintre primele lectii învăţate de către cei mai multi jucători:

-Impingeti niste pioni pentru a deschide liniile pentru nebuni şi dama.
-Dezvoltati-va piesele minore, avand in vedere centrul.
-Plasati-va dama într-o pozitie activa, dar sigură.
-Faceti rocada.
-Dezvoltati-va turnurile pe coloane deschise sau care ar putea fi deschise.

Da, asta e un plan. Este unul foarte bun, şi aplicabil ambilor jucători. Un jucător care urmează un plan diferit o cauta cu lumanarea.

Chiar şi cele mai simple poziţii cer un plan

2

Planul aici este inca una dintre primele lectii învăţate:

-Deplasaţi regele alb aproape de cel negru.
-Utilizaţi regele şi dama pentru a conduce regele negru la marginea tablei.
-Dati mat cu dama.

Da, asta e, de asemenea, un plan. În cazul în care albul nu reuşeşte să-l execute, jocul se va termina în cele din urmă ca remiza, din cauza regulii celor 50 de mutari.

Dupa cum spunea Tarrasch, planul pentru jocul de mijloc rezultă din deciziile luate în timpul deschiderii. Iată câteva poziţii tipice în care planul poate fi expus în câteva cuvinte. Toate aceste poziţii sunt tipice pentru un joc de la sfârşitul deschiderii şi începutul jocului de mijloc.

Gambit!

3

Albul la mutare

În această poziţie rezultata din Gambitul Regelui, albul a sacrificat un pion pentru o dezvoltare rapidă şi pentru coloana f deschisa. Cine sta mai bine?

Planul albului va fi sa profite de avansul de dezvoltare. Planul negrului va fi de a consolida avantajul material, sau poate de a materialul înapoi pentru a neutraliza presiunea albului.

Rocada pe flancuri opuse

4

Negrul la mutare

Alegerea când şi unde să facem rocada pregateste terenul pentru planurile bazate pe un atac asupra regelui. Cand jucătorii au efectuat rocada pe părţi opuse – albul pe flancul damei, si negrul pe flancul regelui, ca în această diagramă – planul adversarilor este acelaşi. Evitarea slăbirii structuri pionilor din jurul regele propriu şi lansarea celorlalti pioni împotriva regelui adversarului.

Aici, albul va avansa cu pionii g si h; negrul va avansa cu pionii a si b. Jucătorul care nu va urma acest plan, probabil, va pierde.

Centru blocat

5

Albul la mutare

În această diagramă, ambii jucători au pionii d si e imobilizati. Pionii c si f au devenit cei mai importanti pioni de pe tabla.

Albul va juca cxd6 sau c6 în funcţie de necesităţi. Negrul va juca fxe4 sau f4. Jocul ulterior va depinde de care linii vor fi deschise de aceste variaţii.

Lanţul de pioni

6

Albul la mutare

Un centru blocat este adesea asociat cu un lanţ de pion, la fel ca în această diagramă. Planul se învârte în jurul atacarii varfului şi bazei lanţului.

Negrul ameninţă fxe5. Daca albul preintampina acest lucru cu exf6, negrul va raspunde cu gxf6, planuind sa atace din nou lanţul cu e6-e5.

Pioni atarnati

7

Albul la mutare

Sunt pionii negrii de pe c5 şi d5 puternici sau slabi? Ei controlează pătrate cheie la b4, c4, d4, şi e4, dar sunt uşor de atacat.

Albul va încerca să-l facă pe negru sa avanseze unul dintre ei, creând un camp slab în fata celuilalt. Negrul va încerca să consolideze uşorul avantaj de spaţiu, prin pozitionarea corespunzatoare a celorlalte piese.

Atacul minorităţii

8

Negrul la mutare

Albul a folosit ultimele câteva mutări ca să ameninţe avansarea b4-b5. Negrul le-a utilizat pentru a ocupa o poziţie puternică pe coloana e.

Dupa b4-b5, daca negrul capturează 1… axb5 2.axb5 cxb5, pionul negru de pe b7 va fi slab. Daca negrul nu captureaza, 1.bxc6 bxc6 va lăsa un pion slab pe c6. Planul negrului trebuie să ia în considerare această ameninţare.

***
Diagramele precedente sunt exemple de planuri diferite, care sunt familiare multor jucători. Cum fiecare poziţie este diferita, fiecare are propriul plan corespondent. Sarcina voastra în timpul unui joc este de a formula acest plan în timpul avut la dispozitie, şi de a juca mutările voastre nefortate în conformitate cu acest plan. Iar asta nu este deloc o sarcină uşoară.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Deschideri, Finaluri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

Pozitii tipice de final

Posted by Preda Iulian pe 21 iunie 2016


O metoda pentru a ne ridica tehnica de joc este studiul de pozitii tipice de final. Este vorba despre pozitii care implica rolul mai mare pe care il joaca regele in final, pozitii in care apare zugzwangul (impreuna cu zugzwangul mutual si opozitia), eficienta schimbului de piese samd.

Este in mod special important sa capatam un feeling special pentru finaluri, pentru a ne dezvolta o stare speciala pentru el, pentru a putea sa intelegem principiile legate de sah sau psihologie care se aplica in finaluri.

Cea mai buna cale de a invatat toate acestea este de a analiza finaluri pracice din partidele marilor maestrii ai finalurilor. (Mark Dvoretsky – „Technique for the Tournament Player”)

Iata cateva exemple din practica unuia dintre cei mai mari jucatori de finaluri din toate timpurile, suedezul Ulf Anderssen, in care acesta demonstreaza cu mare simplitate modul in care se castiga un final de tip ‘cal bun contra nebun rau”.

 

Andersson,Ulf – Larsen,Bent

Stockholm, 1975

39.a4! Albul sta mai bine pe flancul regelui, unde are un pion liber, dar el incearca sa creeze adversarului o slabiciune si pe flancul damei. Este vorba aici despre combinarea jocului impotiva slabiciunilor de pe ambele flancuri. 39…Kf7 40.Kg3 Be8 41.Nd5 Bd7 42.Kf2 Kg6 43.Nc7 Kh5 44.Kg3 Kg6 45.Kg2 Kf7 46.Kf2 Kg6 47.a5!


Este timpul pentru un nou pas in planul A. 47…bxa5 Daca Negrul nu efectueaza acesta captura, Albul poate sa foloseasca pionul h ca momeala, pentru a ataca simultan si decisiv pionii din b6 si f6. 48.Na6 a4 49.bxa4 Be6 50.Nxc5 Bxc4 51.a5 Bb5 52.Ne6 Kh5 53.Nd4 Bd7 54.Kg3 Kg6 55.h4 Kh5 56.Kh3 Kg6 57.Ne2


Este timpul pentru urmatoarea faza a planului Albului, unde calul este plasat la g3, pentru a asigura siguranta pionului h. Asta da regelui Albului sansa de a se deplasa spre flancul damei. Nebunul Negrului nu se poate opune, iar Negrul nu poate decat sa ramana pasiv. 57…Bb5 58.Ng3 Kf7 59.Kg2 [59.Nxf5?? Bd7 –+] 59…Ke6 60.Kf2 Be8


Nebunul primeste sarcina de a apara pionul f5 si de a nautraliza pionul h. Este o sarcina peste puterile nebunului. 61.Ke1 Bg6 62.Kd2 Kd5 63.Kc3 Kc5 64.h5 Bh7 65.Ne2 Kb5 66.Nd4+ Kxa5


Un pion pe care Albul isi permite sa-l ofere. Albul are un tempo crucial in plus. 67.Ne6 Kb5 68.Nf8 Bg8 69.h6 a5 70.h7 Bxh7 71.Nxh7 a4 72.Nxf6 a3 73.Nd5


1–0 sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Finaluri, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

Finaluri de piese usoare +pion /figuri usoare

Posted by Preda Iulian pe 17 decembrie 2015


Bruce Pandolfini a început sa predea sahul pentru prima oară în 1972, la un moment în care o intreaga clasa de educatori a apărut pentru a răspunde cerinţelor de instruire in şah din cauza „exploziei” lui Fischer, in lumea sahului mondial. Din 1972 până în 1977 el a predat, în medie, cincizeci de lectii private pe săptămână, iar aproximativ o treime dintre lecţiile sale s-au axat pe finaluri.

Bild 183-76052-0335

Fenomenul Fischer a generat o „explozie” fara precedent in sahul mondial

Un număr de cursuri structurate pe care le-a prezentat la diferite universităţi şi instituţii l-au forţat să-si prezinte mai concret ideile şi materialul pregatit pentru aceste cursuri, „modificat de experienţa acumulata la lecţii private şi seminarii, constituie cea mai mare parte a materialului”, în noua sa carte Endgame Workshop.
Rezultatul inseamna treizeci de lecţii, ce acoperă 251 de pagini, care introduc concepte de bază pentru finaluri, cum ar fi maturile elementare, opoziţiile, campurile critice, şi promovarea pionilor, precum şi furnizarea perspectivelor unor jucători cu experienţă în problemele finalurilor mai complexe. El scrie că, „cea mai mare din ceea ce apare aici a pregatit pentru oameni reali, cu probleme reale in problemele şahului.”
Extras din „Endgame Workshop”
(Atelierul de finaluri)
de Bruce Pandolfini
Lecţia 27: piese minore şi pion vs piese minore

Piesă minoră şi pion vs. piesă minoră
În acest moment suntem pregatiti să infruntam un alt set de finaluri, în care piesele minore se confrunta reciproc, dar una dintre parti are un pion suplimentar.

447) Albul castiga

Primul pas: scoaterea nebunului negru de pe diagonala b8-h2
În diagrama 447, care este o poziţie familiară analizata de către Centurini, Albul are un pion periculos pe coloana calului, ajuns pe linia a şaptea. Nebunul negrului opreste transformarea, cu regele negru ajutandu-l prin impiedicarea nebunului alb de a bloca diagonala critica b8-h2 de la c7. Este de notat, de asemenea, că regii stau în opoziţie directă. În prima parte a soluţiei Albul găseşte o modalitate de a inlatura nebunul Negrului de pe diagonala b8-h2, începând cu 1. Bh4!. Fără îndoială, acest sacrificiu poate fi, si trebuie sa fie, refuzat, dar aceasta tactica câştiga timp pentru a transfera nebunul Albului pe diagonala a7-g1. După 1 …Bh2 2. Bf2 Bf4 (sau pe un alt loc sigur, pe diagonala b8-h2) 3. Ba7! Bh2 4. Bb8, şi acum Negrul trebuie să cedeze diagonala critica. Din fericire pentru Negru, nebunul Albului blocheaza pătratul de promovare. Acest lucru înseamnă că Negrul are la dispozitie o mutare pentru a plasa nebunul pe o alta diagonala defensivă, şi anume diagonala scurtă, a7-b8. Urmează 4 …Bg1, şi după 5. Bg3 (de exemplu) 5 …Ba7, Albul are sacrificiul deflector 6. Bf2!, iar pionul se va transforma în scurt timp. Daca diagonala defensivă scurtă (aici, a7-b8) ar fi fost cu un pătrat mai lunga, nebunulul Negrului ar fi fost în măsură să evite fundatura şi încă sa mai tină sub supraveghere patratul b8. Din păcate pentru el, un astfel de pătrat nu există şi Albul castiga.

Aici puteti vedea acest exercitiu.

448) Albul castiga


Albul pazeste deja la a7

 

În diagrama 448, cu regii în opoziţie diagonală, şi regele alb pe partea „scurtă” a pionului, Negrul nu are nici măcar posibilitatea de a repoziţiona nebunul pe cea mai scurta diagonala defensiva, deoarece a7 este deja păzit de rege alb. Astfel, 1. Bg5 Bg3 2. Be3 Bh2 3. Ba7 Bg3 4. Bb8 Bf2 5. Bh2 (printre altele), lasă Negrul fără resurse şi pionul se transformă.

Aici puteti vedea acest exercitiu.
449) Poziţia lui Centurini

Poziţia originala a lui Centurini

În poziţia originala a lui Centurini  (diagrama 449) nebunul negru nu începea de la g3, ci de la h2, astfel încât Albul nu are manevra câştigătoare de timp Bh4. În consecinţă, Albul trage de timp, aşteptand ca nebunul negru sa iasa din ungherul lui tihnit, destul de copt pentru a fi luat la tinta. Daca Negrul nu opune rezistenta, Albul câştigă cu 1. Bh4 Bf4 2. Bf2 Bh2 3. Ba7 Bg3 4. Bb8 Bf2 5. Bf4 Ba7 6. Be3 (similar cu manevra din pozitia 447). Dar să spunem că, după 1. Bh4 Negrul încearcă o apărare mai activa, 1… Kb5, cu scopul de a ajunge cu regele la a6, de unde acesta poate lua sub control campul a7. Albul continuă 2. Bf2 Ka6 3. Bc5 (o mutare de aşteptare care forţeaza nebunul Negrului sa mute, şi sa de expuna) 3… Bg3 4. Be7 (cautand un eventual blocaj la c7) 4… Kb6 (gonind înapoi ca sa pazeasca campul c7 de la c6) 5. Bd8+ Kc6. Am revenit în poziţia de plecare, dar cu o diferenţă: nebunul Negrului este expus capturarii, fiind acum pe g3 în loc de h2. Albul câştiga acum cu 6. Bh4! (forţând Negrul sa iroseasca un tempo pentru salvarea nebunului, în loc să îl folosească pentru a repoziţiona regele) 6… Bh2 7. Bf2, şi ne-am intors la ideea câştigătoare de bază.
Aici puteti vedea acest exercitiu.

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com /dan.Bujor

Posted in Finaluri, Jucatori celebri, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

Finaluri de nebuni de culori diferite

Posted by Preda Iulian pe 12 septembrie 2015


Iata care sunt ideile tipice in finaluri de nebuni de culori diferite:

1) Puterea pionilor legati;

2) Pionii trecuti distantati;

3) Slabiciunile pionilor;

4) Activitatea regelui;

5) Regula diagonalei

Vom vedea pe rand aceste idei tipice in exemplele urmatoare:

Smyslov,Vassily – Stein,Leonid [D90]

URS-ch37 Moscow (4), 10.09.1969

37.Bd4!


Acum Albul ramane practic cu doi pioni in plus pe flancul damei, intrucat Negrul nu mai are cum sa obtina pion trecut pe flancul damei. 37…a6 38.Kf4 Ke6 39.Kg5 Kf7 40.Kf4 Ke6 41.Bb6 Bb3 42.g4 hxg4


43.Kxg4! Bd1 44.Kf4 Kf7 45.Bd4 Kf8 46.Ke3 Kf7 47.Be5 Ke6 48.Bg3 Kf6


Negrul ingreuneaza sarcina Albului prin faptul ca ataca pionul din f3. 49.Bf4 Ke6


50.h5!! gxh5 51.Bg3


Planul Albului este foarte simplu acum: f3-f4-f5, Kf4, Bh4 etc. In ciuda materialului egal Negrul este fara aparare impotriva avansarii pionului Albului; sacrificiul de nebun (precum in pozitia teoretica #3) nu ar merge desigur, deoarece Albul mai are pioni pe flancul damei. 1–0 sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Finaluri | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
Şiraguri de gânduri

gânduri înşirate pe aţa vieţii

Dorian`S Blog Suburbia iBraila

O soțietate fără prințipuri carevasăzică că nu le are

Don Charisma

because anything is possible with Charisma

andrei plimbarici

Calatorind Descoperi

Elena Elly Coman

La zi cu stirile locale si nationale

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

Personalitate autentica

Prefer sa fiu criticat pentru ceea ce sunt decat iubit pentru ceea ce nu sunt.

Matt on Not-WordPress

Stuff and things.

Iluzia timpului in cinema

”De ce ne putem aminti trecutul, insa nu ne putem aminti viitorul ?” - Stephen Hawking

Bisofficiallan

World in your eyes!

Hiking Photography

Beautiful photos of hiking and other outdoor adventures.

iPlayooChess

Blog on How to Teach and Learn Chess and Improve Board Vision Using Contacts Method

הִפּוּכוֹפֹּה - יצירה פלינדרומית

שירה, פרוזה וריבועי קסם פלינדרומיים; פלינדרומים אקטואליים (פוליטיים-חברתיים)

BRAILA CHIREI

publicatie online de stiri din toate domeniile, comentarii

Mondnews24

Mondnews24 - Stiri

%d blogeri au apreciat asta: