Sah Micul Print Braila

"Nu cunosti decat lucrurile pe care le imblanzesti,spuse vulpea.Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic .Cumpara lucruri de-a gata de la negustori.Dar,cum nu exista negustori de prieteni,oamenii nu mai au prieteni.Daca vrei un prieten,imblanzeste-ma!"semper fidelis

Archive for the ‘Jucatori celebri’ Category

Olimpiada de sah,editia 43,Batumi (Georgia)

Posted by Preda Iulian pe 25 septembrie 2018


Cea mai importantă competiție a șahului mondial, Olimpiada de şah pe echipe are loc în perioada 23 septembrie – 6 octombrie 2018 la Batumi (Georgia).

România participă la acest regal șahist cu următoarele formaţii:

  • femininIrina BulmagaCorina PeptanLuminiţa CosmaMărioara CosmanMiruna Lehaci (căpitan: Ciprian Nanu)
  • openConstantin LupulescuMircea PârligrasBogdan DeacLevente VajdaCristian Chirilă (căpitan :Alin Berescu)

Delegaţia este condusă de Vladimir Danilov, Vicepreședinte FRŞah.

La Olimpiadă va oficia, din partea României, arbitrul internațional Radu-Cătălin Chirilă!

Competiţia se desfăşoară de-a lungul a 11 runde, cu o zi liberă în 29 septembrie.

Click aici pentru site-ul oficial>>

În paralel, începând cu 27 septembrie, va avea loc Congresul FIDE (care include şi alegerile prezidenţiale), ţara noastră fiind reprezentată de Ion Şerban DobronăuţeanuPrimVicepreşedinte ECU, care va prelua în noul mandat funcția de Trezorier ECU şi Preşedintele FRŞah Sorin-Avram Iacoban ca delegat al României la Congres. sursa:www.frsah.ro

Reclame

Posted in Jucatori celebri, Micul Print BR, Olimpiada de sah | Leave a Comment »

Revista ŞAH nr. 4 / 2018

Posted by Preda Iulian pe 20 septembrie 2018


A apărut revista ȘAH nr. 4 / 2018 cu un bogat conţinut privind performanţele deosebite ale juniorilor la Campionatele Europene şi ale Uniunii Europene, Gimnaziada cu cele mai bune partide jucate, pregătirile marilor maeștri Magnus Carlsen şi Fabiano Caruana în vederea meciului pentru titlul mondial prin participări şi partide de la cele mai tari turnee: Samkir, Biel, Saint Louis, Sinquefield. Comentează Florin Gheorghiu, Colţul antrenorului cu Finalurile lui Valentin Stoica, Campionatul naţional al veteranilor, Litoral 2018: Trofeul Litoralului, Fisca şi Techirghiol şi din nou despre marele campion Ion Bălănel (continuare).

sursa:frsah.ro

Posted in Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR, sah clasic, Stiri din presa -Micul Print, Stiri din SAH- Braila, Turnee Nationale | Leave a Comment »

Formula unui antrenament ideal in sah – V.Vaisman

Posted by Preda Iulian pe 7 iulie 2018


Antrenamentul şahist

Şahul este, în acelaşi timp, un joc de cunoştinţe şi de tehnică ca şi de improvizaţie creativă, cel mai ades subordonat replicilor adversarului său. Într-un trecut nu prea îndepărtat, pentru a juca bine, trebuia să ai o anumită predispoziţie numită şi talent, să te interesezi un pic de teorie – căci pe atunci nu exista prea mult – şi să-ţi arunci toate atuurile în luptă pe tabla de joc.

Fără îndoială, fiecare dintre noi vine pe lume cu o anumită dotare, pe care educaţia, instrucţia şi – pentru jucătorii de şah – antrenamentul şi competiţiile ne modelează şi ne perfecţionează. A fi dotat pentru şah este desigur un avantaj dar, pentru a ajunge la un anumit nivel, acesta trebuie cultivat, dezvoltat şi îmbogăţit cu alte capacităţi legate de: asimilarea informaţiilor, perfectionarea tehnicii şahiste, lupta la tabla de joc, desăvârşirea propriei personalităţi, respectarea unui regim de viaţă sănătos şi multe altele. Singur talentul nu poate decât să prefigureze ceea ce am putea eventual realiza, în timp ce celelalte determină concret la ce am ajuns în realitate.

Cele mai frumoase victorii în şah provin deci din îmbinarea şi confruntarea dintre talentul, personalitatea, experienţa şi forţa de joc a celor doi adversari. Dar toate acestea se obţin şi se perfecţionează de-a lungul timpului cu ajutorul a ceea ce denumim antrenament.

Din acest punct de vedere şi înaintea oricărui studiu mai serios, este indispensabil să parcurgem o bună pregătire de bază în toate domeniile esentiale, cul ar fi:

  • pentru toată partida şi pentru fiecare din etapele sale.

  • în funcţie de tipul de jocstrategic, tactic sau logistic.

  • la nivel tehnic, psihologic şi metodologic.

  • ţinând cont de calităţile necesare pentru practicarea jocului.

Dar să vedem mai întâi o succintă radiografie evolutivă a partidei de şah :

ETAPELE PARTIDEI

OBIECTIVE INTERMEDIARE

SCOPUL FINAL

MIJLOACE DE REALIZARE

DESCHIDEREA

  • mobilizarea pieselor

  • coordonarea fortelor

– de pregàtire

 logistice

JOCUL DE

MIJLOC

Cursa spre obtinerea avantajelor:

  • de timp
  • de spatiu

  • materiale

MATUL

– de executie

– strategice

– tactice

FINALUL

  • valorificarea avantajelor

  • promovarea pionilor

– de valorificare

– tehnice

O partidă bine jucată şi de unitate logică, unde toate secvenţele se înlănţuiesc armonios prin alternanţa mutărilor şi a ideilor celor doi adversari urmează de obicei o progresie a obiectivelor:

  • întîi, să ne străduim să pregătim cât se poate de bine luptasă ne dezvoltăm piesele, să ne coordonăm forţele, să întreprindem câteva măsuri de securitate, să ne gândim cum poate fi îmbunătăţită propria poziţie şi, eventual, înrăutăţită cea adversă etc.

  • apoi, să ne aplicăm tot timpul pentru a obţine tot felul de avantaje şi de atuuri – de timp, de spaţiu sau de material.

  • pe care vom încerca să le valorificăm – în funcţie de posibilităţi – pe cale strategică, tactică sau tehnică.

  • în fine, transformarea unui pion sau matul vor încheia partida.

Mijloacele utilizate pot fi deci de ordin:

 logistic  pentru a ne pregăti şi organiza forţele, făcând în acelaşi timp obstacol celor . adverse.

– strategic  pentru a urmări realizarea de operaţiuni spre poziţia adversă de o manieră . metodică şi consecventă.

 tactic  pentru a ataca direct meterezele poziţiei adverse sau de a valoriza eventualele . avantaje strategice sau, în fine, de a exploata orice greşeală adversă, cel mai adesea cu  ajutorul unor mutări percutante şi spectaculoase.

Iată de ce este util să cunoaştem şi PRINCIPIILE care guvernează lupta pe tabla de joc:

  • de activitate:

– obligaţia de a juca alternativ mutările.
– spaţiul astfel degajat incită trupele să avanseze mai departe.
– trebuie deci să ne scoatem piesele, să avansăm spre poziţia adversă, să atacăm forţele adverse, să găsim punctele sale slabe şi să ne infiltrăm, toate acestea cât mai repede şi energic posibil. 
– ajungem astfel să pricepem că a pierde timp este prejudiciabil, iar inacţiunea devine, mai devreme sau mai târziu, fatală.
– esenţial pentru aceasta devine mobilitatea şi activitatea pieselor, care depind de mai mulţi factori:

– forţa lor de şoc în raport cu numărul de câmpuri controlate.
 gradul lor de activizare vizavi de centru şi de dispozitivul advers.
 mobilitatea lor, dată de posibilităţile de transfer eficace acolo unde trebuie.
 intercooperarea individuală şi colectivă cu celelalte forţe proprii.
– gradul lor de securitate activă adică, fără să se izoleze, piesa să poată acţiona de pe un câmp sigur sau inatacabil.

  • de eficacitate: în şah există întotdeauna noţiunea de util şi de inutil, deci tot ce facem trebuie să fie pozitiv, avantajos şi profitabil pentru sine şi – indirect – dezavantajos, chiar prejudiciabil, pentru adversar; deci activitate şi eficacitate nu sunt întotdeauna sinonime, aşa cum a avansa poate fi uneori păgubitor iar retragerea mult mai eficace.
  • de economie: tot ce întreprindem şi ne este profitabil trebuie să se facă cu respectarea unui echilibru strict de mijloace şi de timp: rolul fiecărui pion, mobilitatea şi intercooperarea pieselor, armonia structurală şi dinamică între pioni – atât în interiorul poziţiei proprii cât şi în raport cu dispozitivul advers.
  • de securitate: – o anumită grijă şi prudenţă sunt indispensabile căci, la nivelul atins de tehnica modernă, a pierde o piesă (chiar un pion), a da o coloană, a-ţi slăbi un câmp etc. pot antrena în mod inexorabil pierderea partidei. – a evita acţiunile intempestive, de dezorganizare şi de şubrezire, doar dacă acestea reprezintă cel mai mic dintre rele sau unica contraşansă.  a acorda o atenţie specială regelui său care, reprezentând miza partidei, trebuie pus în afară de orice pericol şi mereu protejat.

  • de material: înainte de asaltul asupra regelui advers, se obişnuieşte să se atace întâi forţele sale, căci cel care are o superioritate materială trebuie în principiu să câştige; dar atenţie, multe alte elemente pot echilibra, neutraliza sau minimaliza un anumit avantaj material.

Conceput ca o luptă cu şanse egale, este evident că pornind de la o poziţie iniţială simetrică şi continuând cu mutări alternative, nu este deloc uşor să ne impunem. Atunci, pentru a ne putea detaşa de această logică de egalitate şi de echilibru, trebuie:

  • întâi şi întâi, să facem totul ca propriile mutări să fie mai eficace decât mutările adversarului.

  • a încerca apoi să ne constrângem adversarul la mutări insipide, pasive chiar defavorabile.

  • toate acestea odată realizate, fiecare încearcă să-şi depăşească adversarul în cursa spre obtinerea a diverse avantaje.

  • în fine, utilizând cu îndemânare atuurile sale, să încercăm să impunem adversarului direcţia de joc, strategia, planurile şi operaţiunile dorite şi care ne sunt favorabile.

Deci, tot timpul trebuie să ne angajăm, să ne motivăm, să ne responsabilizăm pentru a putea descoperi mutările cele mai adecvate poziţiei, pentru a putea anticipa în mulţimea de variante şi posibilităţi pe cele care ne convin.

Să vedem o mică schemă a circuitului didactic al teoriei şi practicii şahiste, cu explicaţiile necesare:

schema_M8

 a învăţa reprezintă ideea-far a întregii noastre pregătiri: de la o asimilare solidă a bazelor până la complexa cultură a marilor maestri + cea mai bună informare la zi. Anumiţi jucători studiază puţin în timp ce – din contră – alţii exagerează în munca lor asupra teoriei. Cel mai bine ar fi să păstrăm un anumit echilibru în studiul celor trei etape ale partidei cât şi între mijloacele tehnice utilizate, timpul afectat pregătirii şi obiectivele pe care ni le-am fixat.

– a analiza, a revizui şi a crea este etapa unde jucătorul trece de la un simplu colecţionar de cunoştinte la condiţia de investigator, de analist şi de creator. De altfel, tot ceea ce învăţăm trebuie verificat, filtrat şi interpretat de către propria judecată, căci numai erudiţia şi imitarea altora nu pot aduce întotdeauna rezultate bune.

– a pune în practică este raţiunea însăşi a întregii noastre munci, dar aceasta trebuie să se facă cu multă aplicaţie şi angajament pentru a putea obţine astfel cele mai bune rezultate posibile. Anumiţi jucători posedă chiar o veritabilă artă de a reuni şi orienta esenţialul arsenalului lor de joc, de-a lungul unei anumite perioade de timp şi contra unor adversari de forţă diferită.

– a revedea şi a analiza propriile partide este esenţial pentru a ne da seama de ceea ce am reuşit şi ceea ce trebuie revăzut sau îmbunătăţit, poate chiar abandonat.

– a corecta este o etapă tranzitorie pentru a putea merge mai departe: a descoperi imperfecţiunile, a găsi remedii, a preciza şi a confirma tot ce rămâne valabil.

– a se ameliora înseamnă: a elabora strategii de perfecţionare, a stabili noi obiective de studiu şi a trece astfel la un nivel superior de înţelegere şi de inteligenţă şahistă.

Atunci când o fac, marea majoritate a jucătorilor şi antrenorii lor se mulţumesc cu o pregătire minimalăinvestigarea variantelor de deschidere, studiul diverselor mijloace tehnice şi al combinaţiilor, analiza partidelor şi, eventual, a tot ce este legat de ideile strategice, de planurile şi strategiile de joc etc. Dar pregătirea unui jucător de şah este o treabă mult mai complexă care se bazează pe principii, norme şi reguli împrumutate antrenamentului sportiv în general, procesului instructiv – educativ şi a altor domenii creative şi concurentiale, aplicate în mod specific şahului. Cronologic, putem distinge o pregătire generală, o alta specială pentru o anumită partidă sau concurs, o a treia legată de munca în timpul partidei şi, în fine, cea care valorizează învăţămintele de după competiţie. Pentru a lua în considerare un eventual progres, jucătorul ar trebui să se atace la trei obiective principale:

  • investigarea şi adaptarea experienţei trecutului pentru a-şi asigura cea mai bună şi completă pregătire teoretică şi practică posibilă.

  • perfecţionarea continuă a propriei sale persoane pentru a ajunge la o bună rezistenţă psihofizică şi a-şi apropria calităţile specifice necesare.

  • studiul adversarilor săi pentru a putea concretiza mai bine pregătirea sa şi a obţine astfel o anumită experienţă competiţională.

Obiectivul de bază al antrenamentului şahist este deci formarea şi perfecţionarea unui jucător, capabil în acelaşi timp:

  • de a-şi însuşi cunoştinţe precise şi durabile în toate fazele partidei de şah.

  • de a asimila tot felul de idei de apreciere, de metode decizionale, de tehnici de luptă în situaţiile cele mai diverse.

  • de a-şi forma o serie de concepţii, de capacităţi şi de automatisme care-l vor ajuta în confruntările de pe tabla de joc.

  • de a acumula experienţă şi a-şi dezvolta în mod armonios stilul prin participarea sa activă la tot felul de competitii.

  • şi, la urma urmelor, de a obţine cele mai bune rezultate contra unor adversari din ce în ce mai puternici.

Deci, pornind de la o bună cultură de bază, fiecare jucător trebuie să-şi însuşească o anumită cantitate de cunoştinţe, apoi să exerseze un reciclaj evolutiv şi sistematic îmbogăţindu-le mereu cu alte elemente de fineţe + informaţiile la zi, pe care să le abordeze cu un raţionament din ce în ce mai avizat. Pentru aceasta, trebuiesc căutate mereu materiale noi şi, legându-le cu cunoştinţele deja existente, să le transforme în metode de luptă pentru a putea se servi contra unor adversari din ce în ce mai puternici. Într-o primă etapă, putem urma moda sau să încercăm să imităm un anumit maestru dar, cum este puţin probabil că vom ajunge să-l egalăm, cel mai bine este să ne străduim să extragem din teoria şi practica şahistă tot ceea ce personal ne convine. În acest caz, este riscant să ne atacăm la o cantitate prea mare de material brut înainte de a ne pune întrebarea dacă toate aceste cunoştinţe sunt într-adevăr importante sau dacă este ceea ce ne trebuie. Un volum mai mic de material ar putea degaja timp şi energie pentru a-l putea apoi tria şi verifica mai bine, pentru a-l interpreta şi adapta la felul său de a gândi şi la stilul său de joc, în fine pentru a scoate în evidenţă tot ce avem mai bun şi a cultiva astfel posibilităţi de ameliorare. . Principalele metode vor fi deci de ordin:

  • informaţional – a cunoaşte temeinic tot ceea ce trebuie cunoscut.

  • creativ – a cerceta şi analiza căi inedite, a ajunge să gândească prin propriile lor mijloace.

  • formativ  a-şi perfecţiona capacităţile, tehnicile şi automatismele sale

  • practic  a fi motivat pentru competiţii, dornic să se bată pentru a obtine cel mai bun rezultat posibil.

  • de forţă de joc  a ajunge să joace bine, chiar din ce în ce mai bine.

  • de perfecţionare  a-şi analiza partidele, a lua măsuri de corecţie necesare şi a-şi întreţine dorinţa permanentă de a se ameliora.

Desigur, multe elemente se încrucişează sau se suprapun, dar esenţialul este de a ajunge la un echilibru dinamic între toate aspectele şi momentele activităţii şahiste, de a gestiona mai bine legătura dintre mijloacele utilizate şi particularităţile personalităţii jucătorilor, la fiecare diferite datorită vârstei, talentului, conturului psihologic, forţei de joc, obiectivelor propuse, rezultatelor obţinute etc. Dar, înainte de a porni spre complexa acţiune de perfecţionare, antrenorul trebuie să fie sigur că elevul său are dorinţa de a se ameliora şi dacă dispune de mijloacele pentru a deveni un jucător din ce în ce mai puternic.

Să pătrundem în acest univers şahist, cu indicarea obiectivelor de ordin uman-tehnic:

Cunoştinţe – cultură:

  • a ajunge să stăpânească bine cunoştinţele de bază.

  • a căuta informaţii pentru a-şi constitui un sistem de documentare personal.

  • a se ţine la curent cu informaţiile importante.

  • a stoca şi analiza cunoştinţele utile pentru a le putea uşor regăsi, interpreta şi reţine.

  • a analiza partidele sale pentru a efectua generalizările, corecţiile şi «finalizările» necesare.

  • a-şi îmbogăţi mereu cultura şahistă, a critica în mod pozitiv, a căuta soluţii inedite.

Aptitudini – capacităţi:

  • a-şi forma capacităţile de bazăa învăţa să se concentreze, să examineze cu interes poziţiile, să gândească productiv, să analizeze serios etc.

  • să-si forjeze o puternică personalitate pe diverse planuri: a disciplinei şi a efortului mental, a perseverenţei şi a toleranţei la frustrare,a stăpânirii şi a încrederii în sine etc.

  • a încerca să dibuiască deficienţele şi slăbiciunile sale pentru a se putea îndrepta

  • a-şi forma reflexele şi automatismele, senzaţiile şi instinctele unui bun jucător de şahspirit de observaţie, imaginaţie spaţială, intuiţie, simţul primejdiei, perspicacitate combinativă, simţ pozitional, stăpânirea timpului etc.

Tehnică – forţă de joc:

  • a dobândi mereu experienţă şi perfecţiona forţa sa de joc.

  • a se înarma cu tehnicile şi competenţele necesare.

  • a se strădui să-şi pună în valoare cunoştinţele şi capacităţile în ideea de a obţine cel mai bun rezultat posibil.

  • a se perfecţiona mereu în practica tehnicilor curente: abordarea şi judecarea poziţiilor, prospectarea şi elaborarea planurilor, anticiparea şi calculul variantelor, luarea deciziilor şi alegerea celor mai bune mutări.

  • a-şi analiza partidele jucate pentru a dezvălui insuficienţele şi dereglările, pentru a găsi remedii şi a elabora strategii de perfecţionare.

  • a experimenta şi a-şi însuşi încetul cu încetul şi alte elemente de fineţe şi de profunzime, a tinde spre măiestria şahistă.

Dezvoltarea capacităţilor şi a competenţelor specifice va permite transformarea cunoştintelor, a talentului şi a tehnicelor sale în arsenal de luptă, în măiestrie şi experienţă pozitivă pe care le vom putea mai bine varia în funcţie de situaţii şi de adversari. Astfel, putem începe prin dezvoltarea aplicaţiei şi a sensului de responsabilitate pentru tot ce facem, prin a învăţa a se concentra şi gândi mai bine, a analiza şi a decide mai repede. Apoi, va trebui să ne educăm un anumit comportament de sportiv cu calităţile următoare:

  • concentrare şi perseverenţă, pentru a putea detecta, în acelaşi timp, deficienţele – pentru a îmbunătăţi ceea ce nu merge şi calităţile  pentru ne structura jocul pe ceea ce avem de bine

  • investigaţie şi responsabilitate în abordarea poziţiilor, în căutarea ideilor şi a planurilor de joc, în alegerea mutărilor şi luarea deciziilor

  • ambiţie şi curaj pentru a nu se descuraja niciodată şi a stoarce tot ce avem mai bun din noi, chiar şi atunci când lucrurile merg rău sau chiar pierdem (uneori nedrept), căci într-o partidă şansa poate repede să se întoarcă

  • a învăţa să rezistăm şi să suportăm căci tensiunea mizelor, diversele situaţii extreme pot să provoace tot felul de perturbaţii şi blocaje. O gafă, o înfrângere injustă sunt cel mai des greu de digerat, amărăciunea putând rămâne mult timp în interiorul său, întunecat de justificări artificiale sau de reproşuri paralizante.

Iată de ce, nu trebuie niciodată să ne oprim să perfecţionăm panoplia calităţilor necesare unui bun jucător de şah, fie apartinând structurii propriei personalităţi, fie legate de angajamentul personal sau cerute de nivelul competiţiilor sale, cu scopul de a ajunge la formarea în timp a unei puternice personalităţi şahiste. Nici un fel de cunoştinţe nu sunt importante în sine căci o mare parte se estompează cu timpul. Din fericire, antrenamentele, practica competiţiilor, analiza partidelor etc. permit ca tot felul de consideraţii de ordin general să evolueze în certitudini şi convingeri, iar cunoştinţele de tot felul să se structureze trecând în forţă de joc. Un jucător bun ajunge astfel să aibă o concepţie sistemică a luptei şahiste unde tot felul de cunoştinte, idei, planuri, secvenţe etc. să fie atât de bine interconectate între ele încât cel mai mic detaliu să devină altceva şi mai mult decât simpla lor adiţie. . Dar, la urma urmelor, ceea ce face în general diferenţa la tablă este calitatea gândirii jucătorului, a capacităţilor şi a tehnicilor sale de joc. Astfel, prestatia creierului unui bun jucător de şah, trebuie să fie, în acelaşi timp, amplă şi profundă, rapidă şi suplă, inteligentă şi creativă, riguroasă şi critică. Ochiul, inteligenţa, imaginaţia şi o serie întreagă de convingeri, de senzaţii, de instincte şi de automatisme trebuiesc să ajungă lucreze împreună pentru a putea:

  • să ne concentrăm, să observăm şi să ne orientăm pe tablă.

  • să explorăm şi să aprofundăm poziţiile.

  • să anticipăm soluţiile posibile şi să elaborăm ipoteze de joc.

  • să interpretăm, să coroborăm şi să comparăm tot felul de elemente.

  • să calculăm variantele şi să judecăm poziţiile.

  • să triem şi să selecţionăm cele mai bune mutări.

  • să luăm şi să confirmăm propriile decizii.

Toată această muncă – reînnoită la fiecare mutare sau schimbare importantă de poziţie – este favorizată de nivelul de dezvoltare a unor capacităţi, cum ar fi: spiritul de observaţie, imaginaţia spaţială, perspicacitatea combinativă, simţul poziţional, intuiţia sau feelingul, simţul timpului, instinctul pericolului etc. Nu uitaţi însă că succesul în şah este o noţiune relativă căci putem câştiga nenumărate partide contra unor anumiţi adversari dar niciuna contra unuia mult mai puternic.

Calitatea pregătirii noastre depinde de câteva exigenţe, în acelaşi timp de ordin general şi specific şahiste, de exemplu:

a dispune de talent şi de aptitudini specifice.

* a avea condiţii bune de viată şi de antrenament.

* a fi motivat pentru studiul teoriei practicii şahiste.

* a respecta numărul, durata şi succesiunea logică a antrenamentelor planificate, a accepta dinamica efortului în ceea ce priveşte volumul, intensitatea, complexitatea şi analiza autocritică.

* a asigura legătura şi interdependenta între toţi factorii antrenamentului, planificarea judicioasă şi auto-controlul întregii activităţi şahiste.

* a obţine, pe lângă anumite cunoştinţe fixe, îmbunătăţirea continuă a competenţelor sale practice, mărirea capacităţilor combative şi mobilizarea tuturor resurselor psihice.

* găsirea unui just echilibru între pregătire, partidele de antrenament şi competiţiile de tot felul.

* a tinde spre o manieră de joc exprimând cele mai bune calităţi ale sale dar a accepta deasemenea practica pluralistă, ce ţine cont de diversitatea jocului şi a adversarilor săi.

Aceasta obligă personajele implicate la o atitudine ultraperfecţionistă, atât în pregătire cât şi în lupta pe tabla de joc, după cum urmează:

de-a lungul întregii sale pregătiri, jucătorul trebuie să fie extrem de exigent cu sine însusi şi să se străduiască să se amelioreze mereu, şi asta chiar dacă totul merge extraordinar de bine pentru el. 

în timpul competiţiilor, este necesar să încercăm să ne depăşim pe noi – înşine, să fim mai buni decât adversarii noştri, să evităm cea mai mică greşeală şi să rămănem vigilenţi până la capăt. 

după fiecare partidă, să dăm dovadă de modestie, de simţ autocritic şi de spirit de perfecţionare astfel încât competiţia să devină o nouă posibilitate de a învăţa sau de a ameliora ceva.

Orice inconstanţă, atitudine extremă sau păgubitoare pot da naştere la o serie de tendinţe negative ca: instabilitatea concentrării, lipsa de obiectivitate, subestimarea propriilor posibilităţi, supraestimarea sau subestimarea adversarului, o abordare prea simplistă sau unilaterală, prea puţină amploare sau profunzime în raţionamente, o anumită pripeală sau impulsivitate în gândire, pierderi de claritate sau de consecvenţă imaginativă, a păcătui prin dogmatism sau analogie etc. Iată de ce trebuie să ne străduim să înţelegem adevăratele mecanisme metodologice, tehnice şi psihologice, să muncim mereu asupra sine-înşine pentru a ne ameliora, să studiem şi să pregătim tot ce am vrea să punem în practică, să participăm la competiţii şi să ne batem pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil, să ne analizăm partidele şi să extragem învăţămintele necesare etc., pentru a relua apoi toate acestea la niveluri superioare şi cu o înţelegere evoluată. Continuând pe aceste baze şi la niveluri din ce în ce mai ridicate, acest veritabil perpetuum-mobile al carierei noastre poate să se decline la nesfârşit asigurându-ne astfel calitatea perfecţionării noastre continue.

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Finaluri, Interviuri, Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: | Leave a Comment »

Partida miniatura in Apararea Olandeza!

Posted by Preda Iulian pe 7 iulie 2018


Mamedyarov (2761), un jucator care nu a stiut sa reactioneze corect impotriva Olandezei.

Unul dintre pericolele pe care jucatorii il infrunta atunci cand joaca impotriva lui GM Simon Williams, in orice format, este ca partida s-ar putea sa apara pe siteul de sah al acestuia! Acest lucru l-a patit recent Mamedyarov. Acum vreo doua luni, Simon Williams s-a trezit cu o mare durere de cap, dupa ce sarbatorise in mod excesiv o victorie a Angliei la Campionatul Mondial de fotbal. De obicei cand se afla intr-o asemenea stare, Williams intra pe Internet si joaca cateva blitzuri. In acea zi, Simon Williams s-a trezit in fata lui Shariyar Mamedyarov cu piesele negre. Cu siguranta el a fost multumit cu partida facuta, o victorie in 23 de mutari cu Negrul impotriva unui jucator cu ELO 2761!

Mamedyarov,Shakhriyar (2761) – Williams,Simon (2511) [A91]
blitz, 2010
[Simon Williams]

1.d4 e6 2.c4 f5 3.Nc3 Nf6 4.g3 Be7 5.Bg2 0–0 6.Qc2 Nu imi place prea mult aceasta mutare. Un jucator cu ELO peste 2700 uita uneori principiile de baza ale sahului: fa rocada inainte e a deschide centrul! 6…d6 7.e4 Nc6 Acesta este un raspuns bun la mutarea Albului, Negrul trebuie sa raspunda la e4 cu …e5! 8.Nge2 e5 9.dxe5 dxe5 10.exf5 Nb4 „Take me down to the Paradise City, where the grass is green and the girls are pretty, oh won’t you please take me home!”. 11.Qb3 Nd3+ 12.Kf1 Bxf5 Cel mai mult imi place cand un plan iese intocmai! 13.h3 Bc5 Toate piesele vor sa participe la party! 14.Nd1 Ne4 Ia-o pe asta! 15.Bxe4 Bxe4 16.Rh2 Rf3 Poate ca Olandeza Clasica duce fortat la victorie pentru Negru? 🙂 17.Be3 Bxe3 18.Nxe3 Rxe3 „This is the end…” 19.fxe3 Qf6+ 20.Kg1 Qf3„Yes, yes, yes” 21.c5+ Kh8 22.Qf7 Qxf7 Multumesc mult, domnule 2700. Sunt sigur ca nu as fi reusit sa fac asta in orice alta deschidere. Nici chiar jucatorii de top nu stiu cum sa se descurce impotriva Olandezei!! 0–1

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in 1, Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Americanul care i-a dat SAH MAT URSS-ului!

Posted by Preda Iulian pe 21 martie 2018


In viata e ca la sah. Toti plecam cu aceleasi piese, trebuie doar sa le joci bine. Si sa iei pauze.

In 1972 avea loc in Islanda un meci de sah legendar: Boris Spasski vs Bobby Fischer. URSS vs SUA. Boris face o mutare periculoasa. Bobby ia o pauza de gandire. Acea PAUZA. Care schimba vieti, destine, tari si mentalitati. In cele din urma face mutarea, mutare care i-a adus titlul de campion mondial. Boris il aplauda. Un sovietic aplauda un american. Lumea nu mai poate sa fie aceeasi. Uniunea Sovietica are parte de un mat istoric.

Sa luam o pauza. Ca sa intelegeti mai bine ce inseamna 1972 in istoria lumii. Sa incepem cu Chicago, Illinois, SUA. Era 1943 cand Nebunul s-a nascut, intr-o familie de evrei. La 6 ani are prima intalnire cu table de sah. El nu vrea sa fie Rege. El nu o sa fie Regele, el o sa fie Nebunul. Regi pot fi toti, daca au coroana care trebuie. Nebunia vine dinauntru.

De la 15 ani se pune pe castigat premii in toata lumea. “Micutul Maestru”, “Tanarul mondial al sahului”, toti il vedeau ca pe o mare speranta. Nebunul isi vede de nebunia lui. Ba se retrage in mijloc de competitie, fara sa dea explicatii. Cand simti nevoia sa pui lumea pe pauza, sincer, nici nu trebuie sa dai prea multe explicatii. Ba scoate camerele de filmat din camera de concurs. Lumea il iubeste si il respecta oricum. Asa-i cu Nebunii. Nu toti ii inteleg, dar sunt iubiti pentru curajul lor. De a fi diferiti. De a-si lua pauze fara sa dea explicatii. Mintea si, mai ales sufletul, au nevoie de cate un moment de respiro din cand in cand.

Sa trecem in tabara cealalta. Pana in 1972, sovieticii se invatasera sa bata tot. Ei erau Regii. Cu R mare. SI CU CAPS. URSS, REGELE. Restul erau niste pioni. Din 1927, de la Alehin (fostul mare campion mondial al Rusiei) si pana in 1972 (cu o singura exceptie, pe care sovieticii au numit-o un simplu accident: olandezul Euwe), URSS a dat TOTI castigatorii de la Mondiale: Mihail Botvinnik, Vasili Smaslov, Mihail Botvinnik, Mihail Tal, din nou Mihail Botvinnik, Tigran Petrosian. Si apoi Spasski. Regele adulat al URSS-ului, care a plecat in 1972 in Islanda ca intr-o vacanta. Sa aduca titlul mondial acasa si lumea sa isi urmeze cursul.

Meciul parea, ca-n fotbal, o simpla formalitatea. Boris joaca strategic, calculat, rezervat. Face o mutare periculoasa. Nebunul de Fischer ia o pauza. Toti ochii sunt pe cei doi , Fischer nu se grabeste nicaieri. Pauza. Pauza. Pauza. Lumea nu mai are rabdare. Nebunul muta in sfarsit. Este MAT. SAH-MAT. Este PAUZA-MAT!

25 de ani de suprematie sovietica sunt anulati de o pauza. De un Nebun care da cel mai important meci de sah din istorie. A fost numit: “Meciul secolului”.

3 ani mai tarziu, in 1975, Bobby Fischer se afla din nou fata in fata cu istoria. FIDE i-l da ca challenger pe Antoli Karpov. Nebunul mai face una. Mai face o pauza. Si nu se prezinta la meci. Mai declara inca o data, ca dupa meciul cu Spasski ca: “Pentru mine acest titlul mondial e pe viata, indiferent de ce o sa urmeze”. Asa e. Nebunia si titlul mondial nu i le-au luat nimeni niciodata. Si azi vorbim despre el, nu?

Un evreu nebun si controversat, Bobby Fischer ramane un geniu al sahului. Inca de la inceput, a anuntat ca nu vrea sa isi invinga adversarii, “eu vreau sa ii DISTRUG” si ca: “Stiu ca voi deveni campion mondial repede si dupa ma voi retrage. Ce sens mai are sa continuu apoi?”.

Meciurile de sah tin cateva ore. Meciurile lui Fischer tin o viata. Partida dintre Nebun si Spasski ramane in istorie la nivel politic, cultural, sportiv, cum vreti voi. Si a mai ramas in istorie pentru ceva: primul meci de sah din istorie la care s-a strigat: PAUZA! 🙂

“Statele Unite sunt bazate pe minciuni. Bazate pe jaf. Uite la tot ce am facut eu pentru SUA. Nimeni nu a facut mai mult de unul singur pentru SUA, decat mine. Chiar cred asta.
Stii, cand castigasem Campionatul Mondial in 1972, SUA avea imaginea unei tari de fotbal american, sau a unei tari de baseball, dar nimeni nu se gandea la ea ca la o tara intelectuala. Am schimbat toate acestea de unul singur!” – Nebunul Fischer.

sursa:https://stirileprotv.ro/pauzele_pot_schimba_istoria/americanul-care-i-a-dat-sah-mat-urss-ului-cand-nebunul-il-face-pe-rege.html

În 1972, Bobby Fischer demola, mutând cum nu se mai mutase înainte, tot ce se credea că se ştie despre şcoala sovietică de şah şi, mai departe, despre comunism. Toate miturile construite cu migală de marii maeştri ai şahului şi de cei mai mici, ai propagandei.

Luaţi anul 1927, păstraţi numărul de început, căci un veac nu se poate schimba atât de uşor, faceţi o rocadă, mică, dar rocadă, între ultimele două cifre. Veţi ajunge în 1972, vor fi trecut, iată, patru decenii şi jumătate, un război mondial şi mai mult – jumătate de război rece. Dar asta nu ştim încă.

E 1972, doamnelor şi domnilor, e 1972, tovăraşe şi tovarăşi, suntem în Islanda, în capitala ei cu nume ca de vulcan, încărcat de consoane până la limită şi dincolo de ea. E 1972, suntem în Islanda, la „meciul secolului”, căci şahul, mai ales el, are meciul şi secolul său. Boris Spasski face o mutare foarte umană, periculoasă ideologic, dacă nu fatală. Aplaudă. Îl aplaudă pe Bobby Fischer. Trebuie să înţelegem că e mai mult aici:un sovietic aplaudă un american, mai exact – pe americanul care l-a învins. Lumea urmează să fie alta. Uniunea Sovietică e aproape de un mat istoric. Dar nici asta nu ştim încă.

La Capablanca nu se ajunge

Aşa, înfrânt, Spasski urmează să se întoarcă la Moscova, să fie declasat, acuzat, fireşte, de cosmopolitism şi de lipsă de responsabilitate. Fischer se va întoarce în America, unde va continua să lupte cu singurul adversar care îi va mai rezista un timp:bineînţeles, el însuşi. Se va autodevora până târziu, sau mai degrabă devreme, în 2008. Ultima mutare îl va prinde tot în Islanda, iar lumea, alta, dar tot limitată, cum o ştim, îl va socoti nesocotit şi va începe să uite.

Bobby Fischer părăseşte Athletic Center din Reykjavik, la 11 iulie 1972, după o partidă pe care o câştigase în faţa lui Spasski, în cadrul meciului pentru titlul mondial 

Nu aţi uitat, poate, că acest articol începe cu anul 1927 ca să atingă 1972. Atunci, în’27, în epoca jazzului, dar şi a colhozului, Aleksandr Alehin devenea campion mondial la şah. Înaintea lui, campion fusese cubanezul José Raúl Capablanca y Graupera. Nu vom povesti nici cum, nici de ce, căci ar trebui să ajungem la Capablanca, iar la Capablanca nu se ajunge printr-un articol de revistă, fie ea şi „Historia”. La Capablanca se ajunge greu sau deloc. Nu e timpul acum. Poate că nu e, însă, inutil, să aflăm că José Raúl Capablanca s-a prăbuşit în timp ce învingea „blitz” un adversar la Clubul de Şah din Manhattan, în New York. Nu a supravieţuit acelui atac cererbral, supravieţuind, însă, istoriei. Se povesteşte că, la moartea lui Capablanca, Alehin, adversarul său, mereu puternic şi mare, ar fi privit în jos şi ar fi spus aşa:„Am pierdut un geniu al şahului”. Avea dreptate.

Să joci şah singur, până la epuizare

Din 1927, de la Alehin, şi până în 1972, la Spasski, cu o singură, scurtă şi fără semnificaţie excepţie (olandezul Max Euwe), sovieticii au dat toţi câştigătorii campionatelor mondiale de şah:Mihail Botvinnik, Vasili Smîslov, Mihail Botvinnik, Mihail Tal şi iar Mihail Botvinnik, Tigran Petrosian. Contractul social dintre stânga şi şah începuse demult, aşa că ne vom mărgini la modernitate. Rousseau juca şah. Mărturisea, fără jenă, că, după ce un negustor (!) i-a dezvăluit tainele jocului, se închidea singur într-o cameră şi juca acolo până la epuizare. Biografii lui Marx au consemnat că acesta era un şahist pasionat şi redutabil. Când pierdea, devenea agresiv şi nu o dată tovarăşa Marx, soţia, a fost silită să pună piciorul în prag. Lenin, se ştie, juca briliant, Stalin – nu. Fără să fie bun şahist, Stalin nu era nici rău, dar mai ales nu rata nicio ocazie să arate că esteşahist.

Vechea problema evreiască

Comunismul se întemeia pe multiple iluzii, dintre care cel puţin câteva erau teribil de perverse:că este, ca şahul, raţional. Că este, ca şahul, logic. Că este, ca şahul, implacabil. De aceea, de la începutul Uniunii Sovietice, şahul nu a fost un joc, ci mai mult, mult mai mult:a fost o temă de istorie chemată să dovedească supremaţia unui regim politic defect. De aici, un paradox şi o victorie:regimul va pierde;şahul, deşi înregimentat, căci totalitarismul nu poate exclude nimic, va învinge. Privilegiat de condiţii extraordinare, de o bază de selecţie enormă, şahul sovietic a fost, deci, decisiv pentru imaginea autoficţionată(dacă putem scrie aşa, şi de ce n-am putea?) a totalitarismului. Fireşte-o problemă pentru paranoia sistemului:campionii URSS, şi apoi ai lumii (dintre care Mihail Botvinnik, Mihail Tal au ajuns cel mai sus, tangenţi la perfecţiune), obişnuiau să fie evrei. Antisemiţii nu au găsit încă răspunsul acestei mai vechi probleme:de ce acolo unde forţa minţii e chemată să facă diferenţa, îndeobşte câştigă evreii?

Să-i părăsim pe fanatici şi să ne întoarcem la anul 1972, când un alt evreu (de pe un alt continent, din adevărata lume nouă, nicidecum minunată, dar nouă), un anume Robert James Fischer, demola, mutând cum nu se mai mutase înainte, tot ce se credea că se ştie despre şcoala sovietică de şah.

Toate miturile construite cu migală de marii maeştri ai şahului şi de cei mai mici, ai propagandei – că şcoala sovietică de şah este invicibilă, că doar un accident, izolat, irepetabil, i-ar putea tulbura supremaţia.

Aşadar, destinul

 

Dar Bobby Fischer nu era un accident. Era, aşa, tragic şi radical, cu rădăcinile sale incerte şi mintea strălucitoare până, evident, la autodistrugere, imposibil de cuprins de rigorile strâmte ale testelor de inteligenţă, un capitol important, dacă nu decisiv din secolul XX. Nimeni nu a calculat cât a contat victoria lui Bobby Fischer în schimbările iremediabile care i-au urmat. Căci acest adolescent întârziat a lovit înaintea Papei Ioan Paul al II-lea, înaintea lui Ronald Reagan şi a altor iniţiaţi şi iluminaţi, totalitarismul în esenţa sa-imaginarul.

Ce urmează era demult anunţat. Când s-a prezentat la John Collins, maestrul din scaunul cu rotile care propovăduia şahul în Manhattan, Bobby Fischer ştia deja tot. O declaraţie a lui Collins confirmă şi explică:„A venit să-l învăţ şah. Nu era nevoie. Când a venit la mine, Bobby ştia deja tot. Era programat genetic să joace şah”. Vorbim, aşadar, de destin.

Bobby Fischer (foto, în 2005) a fost, probabil, cel mai deştept şi cel mai chinuit om din secolul XX. Nu e niciun secret că ameninţase din vreme că nu va căuta să învingă adversarii, ci să îi distrugă. Nu e niciun secret că ştia (şi a spus-o de la început) că va deveni repede campion mondial şi se va retrage imediat, căci nimic după aceea nu va mai face sens, şi nu a mai făcut.

Încercând, fără succes, să se salveze sau poate doar să grăbească sfârşitul, Bobby Fischer a renunţat la religia în care se născuse, la familia în care nu a putut trăi normal, căci nu e normal să nu ai tată, nu e normal să ai o mamă devotată altor cauze, nu fiului, de altfel, genial şi insuportabil. S-a declarat duşman cu lumea, a intentat război tuturor sistemelor din afara sa şi dinăuntrul său. Toate erau imperfecte şi pe toate trebuia să le distrugă.

A fost, bineînţeles, tratat aşa cum îşi tratează America eroii după ce (de)cad, ca pe un produs de care nu mai e nevoie, căci au apărut, vai!, altele mai performante. După Bobby Fischer n-a mai apărut însă nimeni care să-i poată sta alături. Comunismul a căzut, ducă-se!, însă războiul capitalismului cu sine continuă.

Cunoaşteţi:Bobby Fischer a murit într-un ianuarie din anii 2000, cu chipul zdrobit de o barbă de pescar sau de prooroc sau de alcoolic, izolat în Islanda. Se credea că este nebun şi într-adevăr nu era bun pentru lumea aceasta.

 

Când jocul se termină, pionul, dar şi regele…

Ca în „Apărarea Lujin” a lui Vladimir Nabokov (jucător, desigur, şi el), viaţa lui Bobby Fischer rămânea cumplită în afara şahului. Reformulăm deci:Bobby Fischer nu a murit într-un ianuarie din anii 2000, ci şi-a recâştigat libertatea şi, poate, liniştea dintâi.
Un proverb italian spune aşa:după ce jocul termină, şi pionul, şi regele ajung în acelaşi loc, în aceeaşi cutie de lemn. Sunt sigur că Bobby Fischer l-ar fi rescris. El, regele, nu putea cunoaşte cutie pe măsura sa.

Îndrăznesc, iată, şi un pronostic, deşi meciul secolului s-a jucat de patruzeci de ani, şi până şi secolul XX a trecut:Bobby Fischer şi-a distrus toţi adversarii şi nici nu se putea altfel. Destinul.

Adevăratul final este acesta:Bobby Fischer a fost proba târziu înţeleasă că există, într-adevăr, o ordine mondială şi un creator.

sursa:https://www.historia.ro

Posted in Jucatori celebri, Micul Print BR, The Wall Street Journal | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

10 motive pentru ca sa ne analizam partidele vechi

Posted by Preda Iulian pe 5 ianuarie 2017


Au mai existat la noi pe blog articole (majoritatea traduceri) despre cat de benefic este sa ne  analizam propriile partide; una dintre sugestii era sa ne analizam partidele imediat dupa ce le-am jucat. In acest mod putem sa reflectam asupra gandurilor pe care le-am avut in timpul partidei, si sa le incorporam in analiza. Dar, in acelasi timp, exista destule motive ca sa ne analizam si partidele vechi, de asemenea! Iata cateva:

 

10440208_739494382811442_240265309774814101_n

  1. Chiar daca ne-am uitat la acea partida cu mare atentie acum 10 ani, programele de sah au facut progrese semnificative, asa ca putem vedea cateva mici detalii tactice pe care nu le-am observat niciodata. Sa ne asteptam la cateva surprize in acest sens!
  2. Similar, probabil ca nu aveam o baza de date potrivita, asa ca nu am analizat probabil asa cum trebuie partea de deschidere.
  3. Chiar daca am consultat o baza de date la acea vreme, asta a fost acum multi ani! Este util sa vedem partidele mai noi jucate in acea deschidere de atunci incoace.
  4. Partidele vechi ar putea sa fie inca relevante pentru repertoriul nostru de deschideri. Mai mult, poate ca am renuntat la o anumita deschidere datorita unei infrangeri dure. A fost acea infrangere cu adevarat rezultatul unei probleme legate de deschideri? Merita oare sa scoatem de la naftalina acele variante vechi la care am lucrat la vremea aceea saptamani intregi?
  5. Poate vom observa unele planuri strategice care nu ne-au venit in minte la vremea cand am jucat partida. Poate am invatat anumite teme strategice dupa ce am jucat acea partida, de altfel. Sa vedem ca anumite teme strategice pot fi aplicate unor pozitii deja familiare face mai util procesul de invatare.
  6. Privind mai multe partide mai vechi la rand ne facem o impresie mai buna in ceea ce priveste tendinta din partidele noastre. Sunt finalurile cu adevarat punctul nostru forte? Sau oare fiecare final pe care il jucam contine 2-3 greseli mari?
  7. Daca vrem sa studiem unele finaluri de nebuni, spre exemplu, este posibil sa nu fi jucat un asemenea final recent. Partidele vechi pot constitui un foarte bun material de studiu/analiza!. De observat faptul ca Mark Dvoretsky adesea foloseste partidele sale vechi drept exemple, si-i place sa adauge detalii la vechile descoperiri.
  8. Unele partide este posibil sa nu fi fost niciodata analizate (ex: nu am avut timp imediat dupa turneu, si ne-am uitat doar la 2-3 partide care pareau mai interesante). Dar chiar si partide simple pot sa contina multe detalii instructive!
  9. Dupa cativa ani de la jucarea partidelor, putem sa fim mai obiectivi in analiza, si sa cautam imbunatatiri in parti ale jocului unde nu ne-am uitat initial (ex: nu este placut sa te uiti peste o infrangere ce lasa urme emotionale).
  10. In plus fata avem sansa sa ne revedem vechea analiza, ceea ce ne dezvaluie cat de bine intelegem sahul!-sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in 1, Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori | Etichetat: , , | 1 Comment »

Cainele batran si smecheriile lui

Posted by Preda Iulian pe 29 septembrie 2016


Zilele trecute dadeam cu matura prin calculator, incercand sa fac putina ordine in chestiile care sunt prin el. Am dat din intamplare de articolul urmator, care, din cate se pare, nu mai exista pe Internet in varianta originala. Ce mi-a atras atentia asupra lui in primul rand este o referire la un citat din Larsen, care la randul lui, face referire in citatul sau la Philidor. Cu totii invatam la inceput de cariera cateva principii de baza enuntate de catre Capablanca, chiar daca nu stim ca el este cel care le-a enuntat. Unul dintre ele se refera la finalurile de nebuni si pioni, si suna cam asa: „Cand adversarul are nebun, asezati pionii proprii pe campuri de culoarea celor pe care se deplaseaza nebunul respectiv. Daca dvs aveti nebun, asezati pionii proprii pe campuri de culoare opusa celor pe care se deplaseaza acest nebun, aceasta indiferent daca adversarul are sau nu nebun.”

In articolul care urmeaza, printre multe alte chestiuni importante, se face referire la o exceptie la principiul aplicat mai sus

_____________________________________________________

Traducere dupa „The Old Dog’s New Tricks” de Costas Karayannis

Fiti avertizati: felul in care jucati sah se va schimba pe masura ce veti inainta in varsta! Asta nu se intampla peste noapte- schimbarea este o afacere insidioasa, dar pana la urma veti fi fortati sa acceptati ca nu mai sunteti jucatorul care erati odinioara. Semnele vizibile ale metamorfozei vor fi usor de vazut. Victoriile si infrangerile nu vor produce aceleasi fluctuatii emotionale ca odinioara. Inclinatia de a studia teoria deschiderilor va disparea. Cumva, veti reusi sa va autoconvingeti ca a juca 1.g3 cu Albul este interesant si inovativ. Cu Negrul veti juca 1…d6 (si/sau 1…g6- AS) impotriva la orice. De fapt, chiar daca veti dori, nu veti fi in stare sa memorati linii teoretice lungi, deoarece puterea dumneavoastra de memorare va deveni impredictibila.

 

Articolul pe care l-ati citit abia saptamana trecuta- in care sunt explicate ultimele nuante din Siciliana Najdorf- va va aparea in memorie invaluit in ceata; mai mult, din motive inexplicabile, propozitii (ba chiar paragrafe intregi!) din carti de sah pe care le-ati citit in adolescenta va vor aparea in minte din cand in cand. Nu doar autorul acestor randuri gandeste asta. Bent Larsen a scris: „Probabil ca imbatranesc deoarece imi amintesc aceste partide din copilarie mai bine decat majoritatea partidelor din turneele recente.”

https://iulianceausescu.files.wordpress.com/2010/11/bentlarsenechecs-bent-larsen-chess.jpg?w=300

Bent Larsen

Citatul provine din cartea „Karpov versus Korchnoi, Campionatul Mondial 1978”, cartea lui Larsen despre meciul pentru titlul mondial disputat ina cel an in Baguio City, si prima mea carte de sah pe care am cumparat-o vreodata. Trebuie sa recunosc ca la vremea aceea, avand 13 ani, mi-a fost imposibil sa inteleg multe din cele scrise in acea carte. Totusi, erau multe alte lucruri pe care nu le intelegeam la acea varsta: fetele, trigonometria, si ciudatele fire de par ce imi apareau pe tot corpul, ca sa numesc cateva. La aceasta lista a lucrurilor pe care nu le intelegeam am adaugat si observatiile lui Larsen. Pana la urma, cat de semnificativ putea sa fie ce scria el acolo? Pana la varsta de circa 17 ani imi puteam aminti cu usurinta fiecare mutare a fiecarei partide comentate pe care o puneam pe tabla… De-a lungul anilor, am neglijat excelenta carte a lui Larsen, ceea ce este o rusine intrucat contine cateva comentarii foarte bune si incursiuni ocazionale in mintea unui sahist puternic. Spre marea mea surpriza, un pasaj din aceasta carte mi-a venit recent in minte, atunci cand am fost confruntat cu problematica pozitie ce urmeaza.

NN – Costas Karayannis

La prima vedere, pozitia pare ca este remiza. Materialul este egal si majoritatea de pioni a Negrului de pe flancul regelui este blocata. Totusi, in timpul ce ma gandeam, mi-am reamintit un citat de-al lui Larsen: „Traiasca Philidor! Operele lui sunt aproape uitate, dar in sah lumea isi aminteste de el ca de cel mai puternic jucator al secolului 18 si ca un important ganditor si scriitor. El a inteles ca nu este intotdeauna gresit sa iti plasezi pionii pe aceeasi culoare cu nebunii. El a spus ca este corect sa se procedeze asa pe flancul unde trebuie sa te aperi!”.

https://iulianceausescu.files.wordpress.com/2009/01/philidor_analizajocului_de-_sah.jpg?w=300&h=243

Finalurile de nebuni sunt mai complicate decat apar la prima vedere si, desi urmatoarea mea mutare imi venise in gand mai devreme, am avut curajul sa o efectuez abia acum, cand stiam ca mutarea are o baza tehnica.

41…a4! In mod scandalos, Negrul a plasat un pion pe un camp alb, oferind nebunului advers o tinta. Fara nici un dubiu, aceasta mutare ar putea sa deranjeze sensibilitatile pozitionale ale unora, dar aici principiul lui Philidor primeaza. Dupa mintea mea, a4 este cea mai buna mutare valabila pentru Negru. Lasand citatele la o parte, sa ne aruncam o privire asupra caracteristicilor cheie ale pozitiei:

– mutarea a4 paralizeaza flancul damei al Albului, imobilizandu-i acestuia majoritatea de pioni de aici. Daca pionul a4 nu cade, Albul nu va putea sa obtina un pion liber;

– mutarea a4 castiga spatiu, lucru important intr-un final;

– pe flancul regelui, Negrul are majoritatea de pioni, si data fiind imobilitatea pionilor Albului de pe flancul damei, Negrul are acum efectiv un pion in plus.

Toate aceste caracteristici ale pozitiei sugereaza un plan. Daca Negrul ar putea sa forteze schimbul nebunilor si sa joace g4 inainte ca regele Albului sa ajunga pe acel camp, el este castigat. Analizele mele s-au concentrat astfel pe aceasta idee. 42.Kd3 Bc4+ 43.Kd2 Kd6 O mutare conform planului Negrului. El intentioneza sa joace Be6, alungand nebunul Albului dupa g4, dupa care va juca g4 si g3, fixand un alt pion al Albului pe alb; Albul va trebui astfel sa previna permanent strapungerea f4-f3. 44.Ke1 Be6 45.Be2 Daca Albul ar fi jucat 45. Bd1 as fi intentionat sa raspund 45…Bd7. In pozitii in care incerci sa-l faci pe adversar sa ramana fara mutari utile, fiecare impingere de pion este din ce in ce mai importanta, deoarece tempo in plus sau in minus este decisiv mai tarziu in partida. 45…g4 46.Bb5 Bd7 47.Be2 Kc5 48.Bd1 Kc4 Dupa ce am cucerit spatiul necesar pe flancul regelui, am inceput sa manevrez pe celalalt flanc. Desi majoritatea mea pe flancul regelui era un atuu, aveam nevoie sa creez o „a doua slabiciune”. Cred ca asta este ceva ce stie orice copil rus care studiaza la scolile lor de sah. Din pacate, eu am crescut in Estul Londrei si nu am aflat de acest principiu decat dupa ce am trecut de 20 de ani. Practic, Albul trebuie in mod constant sa aiba grija ca Negrul sa nu fac dama pe flancul regelui, si sa nu patrunda cu regele la pionii de pe celalalt flanc. Dupa ce Negrul va juca g4-g3, Albul va avea 3 slabiciuni: pionii izolati fixati de la g2 si e4, si gaura de pe campul b3. 49.Kd2 g3 50.Kc2 Be6 51.Be2+ Kc5 52.Kd2 Bc4 Din nou nebunul Albului este fortat sa cedeze teren. De la f3, nebunul Albului poate sa apere ambii pioni slabi, dar unde mai poate el sa mute de acolo? 53.Bf3 Bf1 Nebunul a patruns pe un camp de unde ataca pionul g2. Asta este doar o mica victorie, deparece f1 nu este obiectivul principal. Albul poate sa apere acest pion cu nebunul de la f3 si sa-si foloseasca regele pentru a-si apara flancul damei. Ceea ce i-ar placea Negrului in mod ideal ar fi ca nebunii sa fie asezati astfel incat nebunul Albului sa fie blocat la apararea pionilor, iar cel al Negrului sa aiba libertatea de a pendula pe o diagonala atacand in acelasi timp una dintre slabiciunile Albului. El ar putea sa faca asta pe diagonala a8-d5, dar mult mai bun ar fi un transfer al nebunului pe diagonala b1–d3. De aici nebunul nu numai ca ar hartui pionul e4, dar ar interfera regelui Albului pe flancul damei. 54.Ke1 Bd3 55.Kd1 Kc4 56.Kd2


Negrula realizat progrese considerabile. Regele sau se indreapta catre campul b3, in timp ce Albul a fost virtual imobilizat. 56…b5 Tempoul de rezerva pe care Negrul si l-a pastrat in rezerva este folosit acum cu efect decisiv. Albul este nevoit sa cedeze teren. [56…Bf1 57.Ke1 Bd3 58.Kd2; 56…Bb1 57.Kc1 Bd3 58.Kd2] 57.Kd1 Kb3 58.Kd2 [58.Kc1 Ka2 –+(58…Bc2 59.Bg4 Bxe4?? 60.Be6+ cu mat!) ] 58…Bb1 59.Kc1 Ka2


Zugzwangul produce intotdeauna o placere estetica, si aici pozitia neobisnuita a regelui si a nebunului Negrului mareste efectul estetic. Indraznesc sa spun ca aceasta culme a planului Negrului este superba. 60.Bg4 Disperare [60.Be2 Bxe4 61.Bxb5 f3! –+] 60…Bxe4 61.Be6+ Ka1 0–1

AICI SE POT VEDEA MUTARILE!

Un final satisfacator. In ciuda introducerii pesimiste la acest articol, am aflat ca a imbatrani nu este chiar atat de rau pentru un sahist. Ce se pierde ca memorie se compenseaza ca experienta si asta se manifesta cel mai probabil in finalurile de partida.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Finaluri, Jucatori celebri, Micul Print BR | Etichetat: | Leave a Comment »

Sa ne antrenam impreuna!

Posted by Preda Iulian pe 22 decembrie 2015


Ne doream de mult timp sa gasim un spatiu al nostru pentru antrenamente. Antrenamente serioase, intrucat desi stiam destule baruri si terase primitoare unde ne mai reuneam, acelea sunt spatii boeme, potrivite mai degraba pentru alt gen de activitati. S-au mai incercat si alte metode, antrenamente peInternet, dar nimic nu poate fi la fel de util ca un antrenament ‘face to face’, la fel cum aparitia si dezvoltarea sahului online nu va inlocui niciodata sahul cu tabla si adversar in fata.
In cele din urma norocul ne-a suras, si am intalnit un profesor universitar pasionat de sah. (multumim si pe aceasta cale Andradei, care a mijlocit aceasta intalnire) Acesta ne-a pus la dispozitie cu amabilitate un spatiu apartinand de Universitatea Bucuresti, si ni s-a alaturat la antrenamente, fiind cel mai sarguincios si mai activ ‘elev’. Ne-am adus acolo sahuri, si in general beneficiem de conditii tehnice excelente.
Suntem la inceput, abia ne organizam, invatam sa studiem sahul impreuna, invatam sa invatam.
Ne-am hotarat sa relatam si aici despre ce facem noi la antrenamente, din mai multe motive, pe care suntem siguri ca ai nostrii cititori le intuiesc.

 

 

 

Sedinta 1

Unul din elementele de baza ale antrenamentului unui jucator il reprezinta analiza propriilor partide. Un jucator poate afla multe despre el analizandu-si partidele, depistandu-si greselile, dandu-si seama unde mai are de lucrat. Astfel, unul dintre jucatorii mai experimentati ai grupului a aratat una dintre infrangerile sale, incercand sa-si arate gandurile cu sinceritate. Partida a aparut si pe blogul nostru acum un an, dar, de loc surprinzator, in urma unei analize mai amanuntite s-au descoperit multe idei noi, nebanuite la vremea respectiva.

Dar iata si partida respectiva:

Stanca,Adrian – Neumann,Thomas (2114) [B01]

CE amatori Pardubice (6), 29.07.2009

[AS]

La comentariul initial al partidei, aparuta si pe blog acum un an, am adaugat cateva idei si perspective noi descoperite impreuna pe parcursul primei intalniri, inca o dovada a utilitatii prezentarii propriilor partide. 1.e4 d5 2.Nc3 O incercare de a evita variantele principale, mai critice si mai bine studiate de catre un jucator obisnuit de Scandinava, precum adversarul meu. 2…dxe4 [2…d4 3.Nce2 c5 4.Nf3 (4.Ng3 e5 5.Bc4 Nc6 6.N1e2 pare mai princip iala dezvoltarea calului pe e2 pentru a juca mai repede f2-f4, dar Negrul are mutarea foarte incomoda pentru Alb 6…h5! cu ideea h4 la prima si caii Albului nu au campuri bune la dispozitie si nu merge 7.h4? deoarece Albul pierde un pion dupa 7…Be7) 4…Nc6 5.Ng3 e5 6.Bc4 Bd6 7.0–0 Nf6 = da joc egal, dar subsemnatul are rezultate bune in acest tip de pozitii] 3.Nxe4 Qd5!? Un mic truc al adversarului meu prin care ma baga inapoi in variantele principale, pe care doream sa le evit. 4.d3 mi s-a parut modesta, deoarece imi blocam nebunul de campuri albe, pe cand 4.Qf3 mi s-a parut hazardata si dubioasa de-a dreptul. [3…Bf5 4.Ng3 Bg6 5.Nf3 Nf6 6.Bc4 e6 7.0–0 Bd6 = cu joc absolut egal, miza partidei se muta in jocul de mijloc] 4.Nc3 Qa5 5.Bc4 c6 6.d3 Marturisesc ca am evitat mereu variantele principiale ale Scandinavei, acelea in care Albul joaca nu d4. Nu as putea spune exact de ce, dar probabil Freud si-ar explica aceasta prin anumite ‘traume’ suferite in copilarie, cand intr-adevar jucam cu d4 si pierdeam mereu. 6…Nf6 7.Nge2 [7.Nf3 Bg4 si legarea calului este sacaitoare pentru Alb] 7…Qc7?! Mi s-a parut slaba aceasta retragere a damei nefortata, dama care statea bine mersi la a5. In opinia mea, dama nu ar trebui sa se retraga la c7 decat atunci cand Albul joaca Bd2 si ameninta ceva gen Nd5. 8.d4!? dupa cum Negrul a pierdut un tempo jucand Qc7 am zis ca per total nu este pentru mine o pierdere de tempo sa joc d4 dupa ce am jucat d3 in prealabil, mai ales ca acum urmeaza sa joc Bf4 cu tempo. Desigur, principiala 8.0–0 era buna. 8…e6 Negrul isi semnaleaza intentia de a-si dezvolta nebunul din c8 via b7, renuntand la optiunea de a-l dezvolta pe f5, sau g4 9.Bf4 Bd6?! Schimbul perechii de nebuni este mai degraba in favoarea Albului, intrucat are nebunul de campuri albe mai tare decat al Negrului. Desigur, in perspectiva, si nebunul din c8 poate deveni competitiv pe diagonala lunga a8-h1, daca Negrul joaca b5 si c5 la timpul potrivit. 10.Qc1?!


 Intentia mea in mare este OK, si anume de a schimba si damele, cu final favorabil, dar 10. Qd2 era mai elastica, lasa deschisa optiunea 0–0–0; nu as putea spune la ce m-am gandit cand am jucat aceasta mutare. ..sau daca m-am gandit. 10…b6?! Negrul ram ane per total cu o pierdere de tempo, deoarece peste cateva mutari el a jucat b6-b5. Trebuia direct b7-b5, mai ales ca era cu tempo. El a avut probabil o idee intitiala cu dezvoltarea nebunului pe b7 urmata de c6-c5, dar nu a ramas consecvent pe idee. 11.Bxd6 Qxd6 12.a3? Intentionam sa joc 12.Qf4 si m-a incomodat raspunsul 12… Qb4!? la care dupa 13.Bb3 Ba6! nebunul Negrului ocupa o diagonala frumoasa. Ar fi trebuit sa caut o alta solutie, intrucat 12. a3? arata ca o pierdere de tempo- si chiar este. 12…0–0 13.Qf4 Qxf4?! Negrul accepta de bunavoie intrarea intr-un final un pic mai slab, in care Albul ramane cu joc confortabil. Era mai ambtioasa pastrarea damelor pe tabla, si Negrul are multe idei de continuare a jocului intr-un mod dinamic, cu damele pe tabla. 14.Nxf4 Rd8 15.0–0–0 b5? Sinucidere pozitionala din partea Negrului; acum nebunul ramane inchis inauntrul lantului de pioni, iar Albul are excelente campuri pentru caii sai, e5 si c5- de altfel slabiciunile pe campuri negre ale Negrului devin permanente. Dupa 15…Ba6! Negrul nu ar avea probleme deosebite. 16.Be2 cu ideea relocarii nebunului pe diagonala lunga h1–a8, de unde va domina nebunul advers, redus la pasivitate. 16…a5 17.Bf3 Se ameninta 18.Nxb5 17…Ra7 Negrul intentiona initial sa joace 17…b4, dar dupa 18.Na4 Albul incepe sa se infiltreze pe campuri negre. [17…Nd5] 18.Ne4 Albul planuieste sa schimbe caii, pentru a ramane cu nebun bun contra nebun rau. 18…Nxe4 19.Bxe4 g5


Negrul vrea sa ia spatiu pe flancul regelui, dar isi provoaca singur aparitia de noi slabiciuni pe campuri negre. 20.Ne2 [20.Nh5 f5 21.Bf3 +/=] 20…f5? Negrul continua sa faca mutari antipozitionale si sa-si plaseze pionii pe alb; el are avantaj de spatiu dar este un avantaj iluzoriu. 21.Bd3 Rg7 22.c3 Pentru a-mi elibera calul de la apararea pionului d4. 22…Kf7 23.Ng3 [23.h4! mi-a scapat forta acestei mutari, observata la analiza de catre Vlad Sulita 23…g4 a) 23…h6?! 24.hxg5 hxg5 25.g4! +/- si pozitia se deschide in favoarea Albului(25.Rh6 +/=) ; b) 23…gxh4 24.Rxh4 Nd7 (24…Rxg2 25.Rxh7+ Rg7 26.Rxg7+ Kxg7 27.Nf4+/-) 25.g3 +/- si Albul capata initiativa puternica, urmand a se dubla imediat pe coloana h, urmat deplasareacaluluipef4; 24.Nf4 si Albul are avantaj pozitional consistent] 23…Nd7 24.Nh5 Nu prea amenint a nimic calul de pe campul h5, dar e cam sacaitor acolo, si am intuit ca Negrul nu va rezista tentatiei si-mi va propune schimbul de cai, urmand sa raman cu un final comfortabil de tip nebun bun contra nebun rau. Ce-i drept, mai sunt si turnuri pe tabla… 24…Rgg8 25.Rde1 Nf6 26.Nxf6 Kxf6 27.Bc2 Ca sa previn o eventuala mutare de eliberare gen …c6-c5 27…Rge8 28.Re5


Dupa plasarea turnului pe campul e5, Negrul ramane fara contrajoc, el nu mai poate sa joace niciodata sa joace c5 sau e5. 28…Rd5 29.Rhe1 Rxe5 [29…Red8 30.Bb3] 30.Rxe5 Rg8 31.a4! Bd7 32.Bd3 Rb8 +/- Avantajul pozitional al Albului este consistent. Turnul si nebunul Negrului sunt tinute in loc, obligate sa-si apere pionii. De asemenea, regele Negrului nu poate sa treaca pe flancul damei in ajutor intrucat pica pionul din f5 atunci cand regele se afla pe coloana e. Va intrebati proabil cum am pierdut o asemenea pozitie. Este foarte greu intr-adevar, necesita un talent special pe care putini sahisti il poseda. 33.g3? cu ideea de a juca f4, o greseala ale caror efecte se vor vedea mai tarziu. Ideea corecta de castig -multumesc Andradei ca mi-a indicat-o dupa partida- era legata de 33.c4 [33.c4 bxc4 34.Bxc4 Ra8 35.b3 si Albul urmeasa sa joace Kc2 si Kc3, urmat de b3-b4, si ramane cu pion liber pe coloana a] 33…g4! Desi mai pune un pion pe alb, aceasta mutare face posibil contrajocul de mai tarziu al Negrului cu h5-h4. 34.Kc2?! [34.c4 era mereu valabila] 34…Rb7 35.Kd2? In continuare 35.c4 era mutarea ce dadea sanse de castig. Ar fi urmat 35…bxc4 36.Bxc4 Ra7 iar un pic mai tarziu Albul isi face pion liber pe coloana a dupa b2-b4 35…Rb8 36.b3 Rb7 37.c4


Da, era in continuare o idee buna. 37…bxc4 38.bxc4? Dupa aceasta mutare Albul sta in continuare mai bine, dar castigul devine problematic. Era clar mai bine 38.Bc4 cu ideile expuse mai sus valabile in continuare. 38…Ra7 39.Bc2 Ra8 40.Bd1? cu ideea f2-f4, pentru a stabiliza turnul la e5, in vederea unui eventual d4-d5; totusi, se permite regelui advers sa traverseze spre flancul damei, ceea ce este o imensa gafa strategica 40…Ke7 41.f4 Kd6 Negrul a reusit sa-si aduca si regele pe flancul damei. 42.Bc2 Ra7 43.Kc3 [Dupa un calcul superficial, am preferat sa nu intru pe varianta urmatoare, care da Albuluisansedecastig 43.c5+ Kc7 44.Bb3 Rb7 45.Kc3 Rb4 +/-] 43…Ra8 44.Bb1 [44.c5+ Kc7 45.Bb3 Re8 si Negrul se apara; 44.Bb3 h5 45.c5+ Ke7 46.d5! era o idee demna de luat in seama, spre exemplu 46…cxd5 47.Bxd5 Ra7 +/-(47…Rc8 48.c6! +/- 48…Bxc6?? (48…Kd8 49.Kb3 exd5 50.cxd7 +/-) 49.Rxe6+ Kd7 50.Rxc6 Rxc6+ 51.Bxc6+ Kxc6 52.Kc4 +-) ] 44…h5! Brusc, Negrul capata contrajoc legat de deschiderea coloanei h, si patrunderea turnului pe ea. Albul a facut mult prea multe mutari de asteptare. Cand ai initiativa si nu continui cu mutari active, initiativa se duce, si adversarul capata el initiativa pana la urma- una dintre moralele acestei partide. 45.Bc2 h4 46.Bb3 Prea tarziu…. 46…hxg3 47.hxg3 Rh8 48.c5+ Ke7 49.d5? Deschide jocul in favoarea Negrului, intr-un moment in care acesta gasise un contrajoc. [49.Re3 = Albul daca bate pasul pe loc are remiza la discretie, doar cu un turn activ Negrul nu are cum sa obtina mai mult] 49…cxd5 50.Bxd5 Rh3 51.Re3 Albul are iluzia ca sta mai bine in continuare si ca joaca la castig… 51…Kd8! Pionul e6 este intangibil, deaorece Albul ar pierde ambii pioni g si f. 52.Bb3?


[52.Bg2 Rh2 53.Bf1 =] 52…e5! Albului i-a scapat aceasta mutarem, care vine ca un soc. Acum Albul se mai poate salva doar cu mutari unice. 53.Rxe5??[53.Rd3! exf4 54.c6 Rxg3 55.cxd7 era ultima sansa de remiza a Albului; 53.fxe5? f4! –+] 53…Rxg3+ 54.Kb2 Rf3 55.c6 Bc8! 56.Rd5+ Kc7 57.Rd4? g3 –+58.Bd5 g2


0–1

Ne dorim ca antrenamentele sa fie cat mai variate, sa contina cat mai multe elemente. Un antrenament ideal contine si elemente de teorie, si finaluri, si strategie, si ceva tactica.

Cum multi dintre ai nostrii au spus in repetate randuri ca au nevoie sa invete finaluri de turnuri si pioni, am continuat cu asa ceva. Am inceput cu cele doua pozitii esentiale pe care trebuie sa le stie orice sahist, pozitiile Philidor si Lucena. Acestea au fost prezentate in trecut la noi pe blog, iata linkurile la articolele respective, foarte bune:

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/08/13/intelegerea-pozitiei-lucena-1/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/08/20/intelegerea-pozitiei-lucena-2/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/08/30/intelegerea-pozitiei-philidor-1/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/09/08/intelegerea-pozitiei-philidor-2-2/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/09/10/intelegerea-pozitiei-philidor-3/

Dupa ce am parcurs si acestea, ne-au mai ramas vreo 5-10 minute, astfel ca am incheiat cu cateva pozitii de tactica. Problemele de mai jos par si chiar sunt foarte usoare, dar nivelul lor va creste gradual.

poz 1: Albul muta si face remiza

poz 2: Negrul muta si castiga

poz 3: Negrul muta. Albul propune remiza 🙂

poz 4: Albul muta si castiga

poz 5: Albul muta si castiga

poz 6: Albul muta si castiga


poz 7: Albul muta si castiga


poz 8: Negrul muta si castiga

poz 9: Negrul, la mutare gafeaza: 1…Rf7? Cum speculeaza Albul aceasta greseala?

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

Un final instructiv de dame si pioni condus milimetric catre victorie de catre Alehin

Posted by Preda Iulian pe 22 decembrie 2015


Intotdeauna am fost slab la finaluri de dame si pioni. Incepand cu perioada junioratului si continuand pana in ziua de azi a ‘carierei’ mele, am pierdut mai mereu pozitii care trebuiau sa se incheie remiza si am facut remiza pozitii pe care trebuia sa le castig. Ultima oara mi s-a intamplat anul trecut in decembrie la Memorialul Revolutiei. Jucam cu …Indianul, si dupa o partida in care avantajul a alternat pe rand de ambele parti, am intrat intr-un final de dame si pioni cu un pion in plus. Partida a durat mai bine de 150 de mutari si n-am reusit sa castig finalul, si nici macar sa-mi dau seama ulterior cam pe unde am ratat castigul. Nu este de mirare ca de cate ori gasesc pe net cate un final de dame si pioni comentat, ma holbez la monitor si incerc sa mai aflu cate ceva. Urmatorul final de dame si pioni mi-a placut foarte mult, si m-am hotarat sa-l traduc pentru blog.(Adi Stanca)

(SURSA: DADIAN CHESS)

In finaluri de dame si pioni, precum si in alte tipuri de finaluri, un pion liber departat joaca uneori un rol important. Dam spre exemplu urmatoarea partida jucata de catre Alehin cu Negrul, in care dama Albului a fost deviata de catre un puternic pion trecut al Negrului aflat pe coloana a, in timp ce pionul trecut al Albului de pe coloana d a fost cu usurinta oprit de catre regele centralizat al Negrului.

AlexanderAlekhine.jpg

Alehin, un campion mondial care merita sa fie studiat cu atentie

Este o partida care ne atrage atentia datorita modului in care Alehin reuseste sa castige cu foarte putin material ramas pe tabla. Aceasta partida a fost jucata in primul turneu jucat de catre Alehin dupa victoria din meciul pentru titlul de Campion Mondial obtinuta in fata lui Capablanca in 1927. Iata partida, cu comentariile lui Kotov:

Marshall Frank – Alekhine Alexander [D05]

Bradley Beach, 1929

 

1.d4 Nf6 2.Nf3 e6 3.e3 c5 4.Bd3 d5 5.c3 Bd6 6.0–0 Nbd7 7.Nbd2 0–0 O varianta bine stiuta din Sistemul Colle. Aceasta deschidere era la moda la un moment dat, dar dupa ce s-au gasit cateva metode de a egala cu Negrul a fost reevaluata ca o deschidere care nu da Albului avantaj. 8.e4 Albul este nevoit sa accepte un pion izolat pe d4 deoarece schimbul preliminar de pioni pe c5 nu prea este bun. Exact din acest motiv Negrul si-a dezvoltat calul la d7. 8…cxd4 9.cxd4 dxe4 10.Nxe4 Nxe4 11.Bxe4 Qb6! Aceasta mutare este considerata ca fiind cea mai buna. Negrul ataca pionul b si previne dezvoltarea nebunului Albului de la c1. 12.Ne5 Era mai tare 12.Qe2 urmata de 13.Be3 sau 13.Bg5 [12.Bc2 Nf6 13.Bg5 Nd5 14.Qd3 g6 15.Bb3 Bd7 16.Qe4 f6 17.Bxd5 exd5 18.Qxd5+ Rf7 19.Bxf6 Be6 20.Qg5 Raf8 21.d5 Rxf6 22.dxe6 Rxe6 23.Qd5 Kg7 24.Qd4+ Qxd4 25.Nxd4 Re4 26.Rad1 Bc5 Steen,P-Hess,C/BL2-N 8182 1982/BIG 80/1/2–1/2 (47); 12.Bd3 Nf6 13.Qe2 Bd7 1/2–1/2 Thomas,A-Baseler,N/PF-chC Mehlingen 1992/GER 05; 12.Re1 Nf6=] 12…f5


Previne in mod decisiv incercarile Albului de atac pe flancul regelui. In continuare Alehin apara in mod excelent slabiciunea ce a rezultat pe e6. [Varianta urmatoare justifica mutarea anterioara a Albului 12…Bxe5 13.dxe5 Nxe5 14.Bxh7+ urmat de 15.Qh5+] 13.Nxd7 Bxd7 14.Bf3 Bc6 15.Re1 Kh8! 16.Bg5[Albul nu intra in capcana 16.Rxe6? Bxf3 17.Qxf3 Bxh2+] 16…Rae8 17.Rc1 Aceasta mutare permite lui Alehin sa preia initiativa si sa obtina o pozitie mai buna. Era mai promitatoare 17.Bxc6 17…Bxf3 18.Qxf3 Qxb2 19.Rb1 Qxa2 20.Rxb7 Rb8 21.g3


Marshall isi face luft pentru rege pentru a putea continua cu 22.Reb1, mutare care momentan nu este posibila datorita 22.. .Qxb1+!. Totusi, aceasta mutare de pion da lui Alehin posibilitatea de a schimba nebunii si in acelasi timp sa produca pagube mari structurii de pioni din fata regelui lui Marshall. 21…f4! 22.Bxf4 [Capturarea cu pionul 22.gxf4 era mai rea datorita mutarii 22…h6] 22…Bxf4 23.gxf4 [23.Qxf4! este o resursa tactica ce le-a scapat celor doi jucatori, precum si lui Kotov 23…Rbd8 24.Rf7 Rxf7 25.Qxf7 cu joc egal- AS] 23…Rxb7 24.Qxb7 Qd2


Finalul de piese grele este favorabil Negrului. Toti cei patru pioni ai Albului sunt izolati si slabi, si regele sau este expus. Totusi, materialul redus nu permite lui Alehin sa decida partida cu un atac de mat. El a fost nevoit pana la urma sa schimbe turnurile. 25.Qe4 h6 26.Qe3 Qb2 27.Qe5 Rf6 28.Re3 Qb1+ 29.Kg2 Qb7+ 30.Kg1 Qf7 31.Qb8+ Kh7 32.Qb1+ Rf5 33.Qe4 Qf8 34.Re2 a5


Dupa indelungi manevre, Alehin isi pune finalmente in miscare pionul liber. Aceasta il forteaza pe Marshall sa se gandeasca la o modalitate de a-si crea propriul pion liber. 35.Qxe6 Rxf4 36.d5 Rd4 37.Re4 Rd2 38.Re2 Rxe2 39.Qxe2 Qf5


La suprafata finalul de dame si pioni pare absolut egal, dar nu este deloc asa. Nu este nici un dubiu ca Negrul sta mai bine. In primul rand, regele sau sta mai bine decat al Albului, desi acesta nu este un factor decisiv. Principalul factor este pionul liber al Negrului, care este motiv de ingrijorare pentru dama Albului, care este astfel distrasa de la orice fel de atac pe flancul regelui. In acest timp, pionul Albului de la d5 va fi luat in primire in curand de catre regele Negrului, care va fi in curand centralizat. Este interesant de urmarit cum reuseste Campionul Mondial sa concretizeze un avantaj aparent insignifiant impotriva unui jucator puternic precum marele maestru american. 40.Qd1 Qg6+ 41.Kf1 Qa6+ 42.Kg2 Qd6 43.Qd4 Kg8


Regele se indreapta catre pionul d5 pentru a ajuta dama ori in stoparea acestui pion periculos, ori chiar in capturarea lui. 44.Qc4 Kf7 45.Qb5 Qd8 46.f4Pentru a-i lua regelui Negrului campul e5, in caz ca acesta se decide sa se stabileasca la d6. 46…Qc7 47.Kf3 Qc3+ 48.Kg4 Acesta este primul indicator al puterii unui pion liber departat . Regele Albului nu poate sa ajunga la e4 deoarece 48…Qb4+ ar duce la un final de pioni usor castigat de catre Negru. 48…Ke7 49.Qb6 Marshall nu observa inteligenta poanta tactica a Campionului Mondial. El trebuia sa joace 49.h4, prevenind urmatoarea ‘lovitura de ciocan’ din partea pionului Negrului. Dar chiar si atunci, dupa 49…Kd6 Negrul are sanse de castig rezonabile. 49…h5+!


Aceasta mutare forteaza infrangerea Albului in cateva mutari. 50.Kxh5–+ Albul era obligat sa ia pionul; altfel Negrul forteaza schimbul damelor cu un sah la f6. 50…Qh3+ 51.Kg5 Qg2+ 52.Kf5 [Sau 52.Kh4 Qxh2+ 53.Kg4 Qg2+ 54.Kh4 Qxd5 si cu un pion in plus Negrul trebuie sa castige] 52…Qxd5+ 53.Kg6 Albul nu poate sa evite finalul de pioni in nici un fel. 53…Qd6+ 54.Qxd6+ Kxd6 55.f5 a4 56.Kxg7 a3 57.f6 a2 58.f7 a1Q+ 59.Kg8 Qg1+


0–1

AICI SE POATE VEDEA PARTIDA: http://www.colclubi.site11.com/Partide/bradley_beach/bradley_beach.htm

Voi adauga in incheiere observatia ca Alehin era in mod particular foarte bun in finalurile de dame si pioni, pe care le juca impecabil. Oricine se uita la partidele sale va gasi multe exemple similare.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Finaluri de piese usoare +pion /figuri usoare

Posted by Preda Iulian pe 17 decembrie 2015


Bruce Pandolfini a început sa predea sahul pentru prima oară în 1972, la un moment în care o intreaga clasa de educatori a apărut pentru a răspunde cerinţelor de instruire in şah din cauza „exploziei” lui Fischer, in lumea sahului mondial. Din 1972 până în 1977 el a predat, în medie, cincizeci de lectii private pe săptămână, iar aproximativ o treime dintre lecţiile sale s-au axat pe finaluri.

Bild 183-76052-0335

Fenomenul Fischer a generat o „explozie” fara precedent in sahul mondial

Un număr de cursuri structurate pe care le-a prezentat la diferite universităţi şi instituţii l-au forţat să-si prezinte mai concret ideile şi materialul pregatit pentru aceste cursuri, „modificat de experienţa acumulata la lecţii private şi seminarii, constituie cea mai mare parte a materialului”, în noua sa carte Endgame Workshop.
Rezultatul inseamna treizeci de lecţii, ce acoperă 251 de pagini, care introduc concepte de bază pentru finaluri, cum ar fi maturile elementare, opoziţiile, campurile critice, şi promovarea pionilor, precum şi furnizarea perspectivelor unor jucători cu experienţă în problemele finalurilor mai complexe. El scrie că, „cea mai mare din ceea ce apare aici a pregatit pentru oameni reali, cu probleme reale in problemele şahului.”
Extras din „Endgame Workshop”
(Atelierul de finaluri)
de Bruce Pandolfini
Lecţia 27: piese minore şi pion vs piese minore

Piesă minoră şi pion vs. piesă minoră
În acest moment suntem pregatiti să infruntam un alt set de finaluri, în care piesele minore se confrunta reciproc, dar una dintre parti are un pion suplimentar.

447) Albul castiga

Primul pas: scoaterea nebunului negru de pe diagonala b8-h2
În diagrama 447, care este o poziţie familiară analizata de către Centurini, Albul are un pion periculos pe coloana calului, ajuns pe linia a şaptea. Nebunul negrului opreste transformarea, cu regele negru ajutandu-l prin impiedicarea nebunului alb de a bloca diagonala critica b8-h2 de la c7. Este de notat, de asemenea, că regii stau în opoziţie directă. În prima parte a soluţiei Albul găseşte o modalitate de a inlatura nebunul Negrului de pe diagonala b8-h2, începând cu 1. Bh4!. Fără îndoială, acest sacrificiu poate fi, si trebuie sa fie, refuzat, dar aceasta tactica câştiga timp pentru a transfera nebunul Albului pe diagonala a7-g1. După 1 …Bh2 2. Bf2 Bf4 (sau pe un alt loc sigur, pe diagonala b8-h2) 3. Ba7! Bh2 4. Bb8, şi acum Negrul trebuie să cedeze diagonala critica. Din fericire pentru Negru, nebunul Albului blocheaza pătratul de promovare. Acest lucru înseamnă că Negrul are la dispozitie o mutare pentru a plasa nebunul pe o alta diagonala defensivă, şi anume diagonala scurtă, a7-b8. Urmează 4 …Bg1, şi după 5. Bg3 (de exemplu) 5 …Ba7, Albul are sacrificiul deflector 6. Bf2!, iar pionul se va transforma în scurt timp. Daca diagonala defensivă scurtă (aici, a7-b8) ar fi fost cu un pătrat mai lunga, nebunulul Negrului ar fi fost în măsură să evite fundatura şi încă sa mai tină sub supraveghere patratul b8. Din păcate pentru el, un astfel de pătrat nu există şi Albul castiga.

Aici puteti vedea acest exercitiu.

448) Albul castiga


Albul pazeste deja la a7

 

În diagrama 448, cu regii în opoziţie diagonală, şi regele alb pe partea „scurtă” a pionului, Negrul nu are nici măcar posibilitatea de a repoziţiona nebunul pe cea mai scurta diagonala defensiva, deoarece a7 este deja păzit de rege alb. Astfel, 1. Bg5 Bg3 2. Be3 Bh2 3. Ba7 Bg3 4. Bb8 Bf2 5. Bh2 (printre altele), lasă Negrul fără resurse şi pionul se transformă.

Aici puteti vedea acest exercitiu.
449) Poziţia lui Centurini

Poziţia originala a lui Centurini

În poziţia originala a lui Centurini  (diagrama 449) nebunul negru nu începea de la g3, ci de la h2, astfel încât Albul nu are manevra câştigătoare de timp Bh4. În consecinţă, Albul trage de timp, aşteptand ca nebunul negru sa iasa din ungherul lui tihnit, destul de copt pentru a fi luat la tinta. Daca Negrul nu opune rezistenta, Albul câştigă cu 1. Bh4 Bf4 2. Bf2 Bh2 3. Ba7 Bg3 4. Bb8 Bf2 5. Bf4 Ba7 6. Be3 (similar cu manevra din pozitia 447). Dar să spunem că, după 1. Bh4 Negrul încearcă o apărare mai activa, 1… Kb5, cu scopul de a ajunge cu regele la a6, de unde acesta poate lua sub control campul a7. Albul continuă 2. Bf2 Ka6 3. Bc5 (o mutare de aşteptare care forţeaza nebunul Negrului sa mute, şi sa de expuna) 3… Bg3 4. Be7 (cautand un eventual blocaj la c7) 4… Kb6 (gonind înapoi ca sa pazeasca campul c7 de la c6) 5. Bd8+ Kc6. Am revenit în poziţia de plecare, dar cu o diferenţă: nebunul Negrului este expus capturarii, fiind acum pe g3 în loc de h2. Albul câştiga acum cu 6. Bh4! (forţând Negrul sa iroseasca un tempo pentru salvarea nebunului, în loc să îl folosească pentru a repoziţiona regele) 6… Bh2 7. Bf2, şi ne-am intors la ideea câştigătoare de bază.
Aici puteti vedea acest exercitiu.

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com /dan.Bujor

Posted in Finaluri, Jucatori celebri, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

 
Şiraguri de gânduri

gânduri înşirate pe aţa vieţii

Dorian`S Blog Suburbia iBraila

O soțietate fără prințipuri carevasăzică că nu le are

Don Charisma

because anything is possible with Charisma

andrei plimbarici

Calatorind Descoperi

Elena Elly Coman

La zi cu stirile locale si nationale

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

Personalitate autentica

Prefer sa fiu criticat pentru ceea ce sunt decat iubit pentru ceea ce nu sunt.

Matt on Not-WordPress

Stuff and things.

Iluzia timpului in cinema

”De ce ne putem aminti trecutul, insa nu ne putem aminti viitorul ?” - Stephen Hawking

Bisofficiallan

World in your eyes!

Hiking Photography

Beautiful photos of hiking and other outdoor adventures.

iPlayooChess

Blog on How to Teach and Learn Chess and Improve Board Vision Using Contacts Method

הִפּוּכוֹפֹּה - יצירה פלינדרומית

שירה, פרוזה וריבועי קסם פלינדרומיים; פלינדרומים אקטואליים (פוליטיים-חברתיים)

BRAILA CHIREI

publicatie online de stiri din toate domeniile, comentarii

Mondnews24

Mondnews24 - Stiri

%d blogeri au apreciat asta: