Sah Micul Print Braila

"Nu cunosti decat lucrurile pe care le imblanzesti,spuse vulpea.Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic .Cumpara lucruri de-a gata de la negustori.Dar,cum nu exista negustori de prieteni,oamenii nu mai au prieteni.Daca vrei un prieten,imblanzeste-ma!"semper fidelis

Archive for the ‘Lectii de sah intre teorie si practica’ Category

Revista ŞAH nr. 4 / 2018

Posted by Preda Iulian pe 20 septembrie 2018


A apărut revista ȘAH nr. 4 / 2018 cu un bogat conţinut privind performanţele deosebite ale juniorilor la Campionatele Europene şi ale Uniunii Europene, Gimnaziada cu cele mai bune partide jucate, pregătirile marilor maeștri Magnus Carlsen şi Fabiano Caruana în vederea meciului pentru titlul mondial prin participări şi partide de la cele mai tari turnee: Samkir, Biel, Saint Louis, Sinquefield. Comentează Florin Gheorghiu, Colţul antrenorului cu Finalurile lui Valentin Stoica, Campionatul naţional al veteranilor, Litoral 2018: Trofeul Litoralului, Fisca şi Techirghiol şi din nou despre marele campion Ion Bălănel (continuare).

sursa:frsah.ro

Reclame

Posted in Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR, sah clasic, Stiri din presa -Micul Print, Stiri din SAH- Braila, Turnee Nationale | Leave a Comment »

Formula unui antrenament ideal in sah – V.Vaisman

Posted by Preda Iulian pe 7 iulie 2018


Antrenamentul şahist

Şahul este, în acelaşi timp, un joc de cunoştinţe şi de tehnică ca şi de improvizaţie creativă, cel mai ades subordonat replicilor adversarului său. Într-un trecut nu prea îndepărtat, pentru a juca bine, trebuia să ai o anumită predispoziţie numită şi talent, să te interesezi un pic de teorie – căci pe atunci nu exista prea mult – şi să-ţi arunci toate atuurile în luptă pe tabla de joc.

Fără îndoială, fiecare dintre noi vine pe lume cu o anumită dotare, pe care educaţia, instrucţia şi – pentru jucătorii de şah – antrenamentul şi competiţiile ne modelează şi ne perfecţionează. A fi dotat pentru şah este desigur un avantaj dar, pentru a ajunge la un anumit nivel, acesta trebuie cultivat, dezvoltat şi îmbogăţit cu alte capacităţi legate de: asimilarea informaţiilor, perfectionarea tehnicii şahiste, lupta la tabla de joc, desăvârşirea propriei personalităţi, respectarea unui regim de viaţă sănătos şi multe altele. Singur talentul nu poate decât să prefigureze ceea ce am putea eventual realiza, în timp ce celelalte determină concret la ce am ajuns în realitate.

Cele mai frumoase victorii în şah provin deci din îmbinarea şi confruntarea dintre talentul, personalitatea, experienţa şi forţa de joc a celor doi adversari. Dar toate acestea se obţin şi se perfecţionează de-a lungul timpului cu ajutorul a ceea ce denumim antrenament.

Din acest punct de vedere şi înaintea oricărui studiu mai serios, este indispensabil să parcurgem o bună pregătire de bază în toate domeniile esentiale, cul ar fi:

  • pentru toată partida şi pentru fiecare din etapele sale.

  • în funcţie de tipul de jocstrategic, tactic sau logistic.

  • la nivel tehnic, psihologic şi metodologic.

  • ţinând cont de calităţile necesare pentru practicarea jocului.

Dar să vedem mai întâi o succintă radiografie evolutivă a partidei de şah :

ETAPELE PARTIDEI

OBIECTIVE INTERMEDIARE

SCOPUL FINAL

MIJLOACE DE REALIZARE

DESCHIDEREA

  • mobilizarea pieselor

  • coordonarea fortelor

– de pregàtire

 logistice

JOCUL DE

MIJLOC

Cursa spre obtinerea avantajelor:

  • de timp
  • de spatiu

  • materiale

MATUL

– de executie

– strategice

– tactice

FINALUL

  • valorificarea avantajelor

  • promovarea pionilor

– de valorificare

– tehnice

O partidă bine jucată şi de unitate logică, unde toate secvenţele se înlănţuiesc armonios prin alternanţa mutărilor şi a ideilor celor doi adversari urmează de obicei o progresie a obiectivelor:

  • întîi, să ne străduim să pregătim cât se poate de bine luptasă ne dezvoltăm piesele, să ne coordonăm forţele, să întreprindem câteva măsuri de securitate, să ne gândim cum poate fi îmbunătăţită propria poziţie şi, eventual, înrăutăţită cea adversă etc.

  • apoi, să ne aplicăm tot timpul pentru a obţine tot felul de avantaje şi de atuuri – de timp, de spaţiu sau de material.

  • pe care vom încerca să le valorificăm – în funcţie de posibilităţi – pe cale strategică, tactică sau tehnică.

  • în fine, transformarea unui pion sau matul vor încheia partida.

Mijloacele utilizate pot fi deci de ordin:

 logistic  pentru a ne pregăti şi organiza forţele, făcând în acelaşi timp obstacol celor . adverse.

– strategic  pentru a urmări realizarea de operaţiuni spre poziţia adversă de o manieră . metodică şi consecventă.

 tactic  pentru a ataca direct meterezele poziţiei adverse sau de a valoriza eventualele . avantaje strategice sau, în fine, de a exploata orice greşeală adversă, cel mai adesea cu  ajutorul unor mutări percutante şi spectaculoase.

Iată de ce este util să cunoaştem şi PRINCIPIILE care guvernează lupta pe tabla de joc:

  • de activitate:

– obligaţia de a juca alternativ mutările.
– spaţiul astfel degajat incită trupele să avanseze mai departe.
– trebuie deci să ne scoatem piesele, să avansăm spre poziţia adversă, să atacăm forţele adverse, să găsim punctele sale slabe şi să ne infiltrăm, toate acestea cât mai repede şi energic posibil. 
– ajungem astfel să pricepem că a pierde timp este prejudiciabil, iar inacţiunea devine, mai devreme sau mai târziu, fatală.
– esenţial pentru aceasta devine mobilitatea şi activitatea pieselor, care depind de mai mulţi factori:

– forţa lor de şoc în raport cu numărul de câmpuri controlate.
 gradul lor de activizare vizavi de centru şi de dispozitivul advers.
 mobilitatea lor, dată de posibilităţile de transfer eficace acolo unde trebuie.
 intercooperarea individuală şi colectivă cu celelalte forţe proprii.
– gradul lor de securitate activă adică, fără să se izoleze, piesa să poată acţiona de pe un câmp sigur sau inatacabil.

  • de eficacitate: în şah există întotdeauna noţiunea de util şi de inutil, deci tot ce facem trebuie să fie pozitiv, avantajos şi profitabil pentru sine şi – indirect – dezavantajos, chiar prejudiciabil, pentru adversar; deci activitate şi eficacitate nu sunt întotdeauna sinonime, aşa cum a avansa poate fi uneori păgubitor iar retragerea mult mai eficace.
  • de economie: tot ce întreprindem şi ne este profitabil trebuie să se facă cu respectarea unui echilibru strict de mijloace şi de timp: rolul fiecărui pion, mobilitatea şi intercooperarea pieselor, armonia structurală şi dinamică între pioni – atât în interiorul poziţiei proprii cât şi în raport cu dispozitivul advers.
  • de securitate: – o anumită grijă şi prudenţă sunt indispensabile căci, la nivelul atins de tehnica modernă, a pierde o piesă (chiar un pion), a da o coloană, a-ţi slăbi un câmp etc. pot antrena în mod inexorabil pierderea partidei. – a evita acţiunile intempestive, de dezorganizare şi de şubrezire, doar dacă acestea reprezintă cel mai mic dintre rele sau unica contraşansă.  a acorda o atenţie specială regelui său care, reprezentând miza partidei, trebuie pus în afară de orice pericol şi mereu protejat.

  • de material: înainte de asaltul asupra regelui advers, se obişnuieşte să se atace întâi forţele sale, căci cel care are o superioritate materială trebuie în principiu să câştige; dar atenţie, multe alte elemente pot echilibra, neutraliza sau minimaliza un anumit avantaj material.

Conceput ca o luptă cu şanse egale, este evident că pornind de la o poziţie iniţială simetrică şi continuând cu mutări alternative, nu este deloc uşor să ne impunem. Atunci, pentru a ne putea detaşa de această logică de egalitate şi de echilibru, trebuie:

  • întâi şi întâi, să facem totul ca propriile mutări să fie mai eficace decât mutările adversarului.

  • a încerca apoi să ne constrângem adversarul la mutări insipide, pasive chiar defavorabile.

  • toate acestea odată realizate, fiecare încearcă să-şi depăşească adversarul în cursa spre obtinerea a diverse avantaje.

  • în fine, utilizând cu îndemânare atuurile sale, să încercăm să impunem adversarului direcţia de joc, strategia, planurile şi operaţiunile dorite şi care ne sunt favorabile.

Deci, tot timpul trebuie să ne angajăm, să ne motivăm, să ne responsabilizăm pentru a putea descoperi mutările cele mai adecvate poziţiei, pentru a putea anticipa în mulţimea de variante şi posibilităţi pe cele care ne convin.

Să vedem o mică schemă a circuitului didactic al teoriei şi practicii şahiste, cu explicaţiile necesare:

schema_M8

 a învăţa reprezintă ideea-far a întregii noastre pregătiri: de la o asimilare solidă a bazelor până la complexa cultură a marilor maestri + cea mai bună informare la zi. Anumiţi jucători studiază puţin în timp ce – din contră – alţii exagerează în munca lor asupra teoriei. Cel mai bine ar fi să păstrăm un anumit echilibru în studiul celor trei etape ale partidei cât şi între mijloacele tehnice utilizate, timpul afectat pregătirii şi obiectivele pe care ni le-am fixat.

– a analiza, a revizui şi a crea este etapa unde jucătorul trece de la un simplu colecţionar de cunoştinte la condiţia de investigator, de analist şi de creator. De altfel, tot ceea ce învăţăm trebuie verificat, filtrat şi interpretat de către propria judecată, căci numai erudiţia şi imitarea altora nu pot aduce întotdeauna rezultate bune.

– a pune în practică este raţiunea însăşi a întregii noastre munci, dar aceasta trebuie să se facă cu multă aplicaţie şi angajament pentru a putea obţine astfel cele mai bune rezultate posibile. Anumiţi jucători posedă chiar o veritabilă artă de a reuni şi orienta esenţialul arsenalului lor de joc, de-a lungul unei anumite perioade de timp şi contra unor adversari de forţă diferită.

– a revedea şi a analiza propriile partide este esenţial pentru a ne da seama de ceea ce am reuşit şi ceea ce trebuie revăzut sau îmbunătăţit, poate chiar abandonat.

– a corecta este o etapă tranzitorie pentru a putea merge mai departe: a descoperi imperfecţiunile, a găsi remedii, a preciza şi a confirma tot ce rămâne valabil.

– a se ameliora înseamnă: a elabora strategii de perfecţionare, a stabili noi obiective de studiu şi a trece astfel la un nivel superior de înţelegere şi de inteligenţă şahistă.

Atunci când o fac, marea majoritate a jucătorilor şi antrenorii lor se mulţumesc cu o pregătire minimalăinvestigarea variantelor de deschidere, studiul diverselor mijloace tehnice şi al combinaţiilor, analiza partidelor şi, eventual, a tot ce este legat de ideile strategice, de planurile şi strategiile de joc etc. Dar pregătirea unui jucător de şah este o treabă mult mai complexă care se bazează pe principii, norme şi reguli împrumutate antrenamentului sportiv în general, procesului instructiv – educativ şi a altor domenii creative şi concurentiale, aplicate în mod specific şahului. Cronologic, putem distinge o pregătire generală, o alta specială pentru o anumită partidă sau concurs, o a treia legată de munca în timpul partidei şi, în fine, cea care valorizează învăţămintele de după competiţie. Pentru a lua în considerare un eventual progres, jucătorul ar trebui să se atace la trei obiective principale:

  • investigarea şi adaptarea experienţei trecutului pentru a-şi asigura cea mai bună şi completă pregătire teoretică şi practică posibilă.

  • perfecţionarea continuă a propriei sale persoane pentru a ajunge la o bună rezistenţă psihofizică şi a-şi apropria calităţile specifice necesare.

  • studiul adversarilor săi pentru a putea concretiza mai bine pregătirea sa şi a obţine astfel o anumită experienţă competiţională.

Obiectivul de bază al antrenamentului şahist este deci formarea şi perfecţionarea unui jucător, capabil în acelaşi timp:

  • de a-şi însuşi cunoştinţe precise şi durabile în toate fazele partidei de şah.

  • de a asimila tot felul de idei de apreciere, de metode decizionale, de tehnici de luptă în situaţiile cele mai diverse.

  • de a-şi forma o serie de concepţii, de capacităţi şi de automatisme care-l vor ajuta în confruntările de pe tabla de joc.

  • de a acumula experienţă şi a-şi dezvolta în mod armonios stilul prin participarea sa activă la tot felul de competitii.

  • şi, la urma urmelor, de a obţine cele mai bune rezultate contra unor adversari din ce în ce mai puternici.

Deci, pornind de la o bună cultură de bază, fiecare jucător trebuie să-şi însuşească o anumită cantitate de cunoştinţe, apoi să exerseze un reciclaj evolutiv şi sistematic îmbogăţindu-le mereu cu alte elemente de fineţe + informaţiile la zi, pe care să le abordeze cu un raţionament din ce în ce mai avizat. Pentru aceasta, trebuiesc căutate mereu materiale noi şi, legându-le cu cunoştinţele deja existente, să le transforme în metode de luptă pentru a putea se servi contra unor adversari din ce în ce mai puternici. Într-o primă etapă, putem urma moda sau să încercăm să imităm un anumit maestru dar, cum este puţin probabil că vom ajunge să-l egalăm, cel mai bine este să ne străduim să extragem din teoria şi practica şahistă tot ceea ce personal ne convine. În acest caz, este riscant să ne atacăm la o cantitate prea mare de material brut înainte de a ne pune întrebarea dacă toate aceste cunoştinţe sunt într-adevăr importante sau dacă este ceea ce ne trebuie. Un volum mai mic de material ar putea degaja timp şi energie pentru a-l putea apoi tria şi verifica mai bine, pentru a-l interpreta şi adapta la felul său de a gândi şi la stilul său de joc, în fine pentru a scoate în evidenţă tot ce avem mai bun şi a cultiva astfel posibilităţi de ameliorare. . Principalele metode vor fi deci de ordin:

  • informaţional – a cunoaşte temeinic tot ceea ce trebuie cunoscut.

  • creativ – a cerceta şi analiza căi inedite, a ajunge să gândească prin propriile lor mijloace.

  • formativ  a-şi perfecţiona capacităţile, tehnicile şi automatismele sale

  • practic  a fi motivat pentru competiţii, dornic să se bată pentru a obtine cel mai bun rezultat posibil.

  • de forţă de joc  a ajunge să joace bine, chiar din ce în ce mai bine.

  • de perfecţionare  a-şi analiza partidele, a lua măsuri de corecţie necesare şi a-şi întreţine dorinţa permanentă de a se ameliora.

Desigur, multe elemente se încrucişează sau se suprapun, dar esenţialul este de a ajunge la un echilibru dinamic între toate aspectele şi momentele activităţii şahiste, de a gestiona mai bine legătura dintre mijloacele utilizate şi particularităţile personalităţii jucătorilor, la fiecare diferite datorită vârstei, talentului, conturului psihologic, forţei de joc, obiectivelor propuse, rezultatelor obţinute etc. Dar, înainte de a porni spre complexa acţiune de perfecţionare, antrenorul trebuie să fie sigur că elevul său are dorinţa de a se ameliora şi dacă dispune de mijloacele pentru a deveni un jucător din ce în ce mai puternic.

Să pătrundem în acest univers şahist, cu indicarea obiectivelor de ordin uman-tehnic:

Cunoştinţe – cultură:

  • a ajunge să stăpânească bine cunoştinţele de bază.

  • a căuta informaţii pentru a-şi constitui un sistem de documentare personal.

  • a se ţine la curent cu informaţiile importante.

  • a stoca şi analiza cunoştinţele utile pentru a le putea uşor regăsi, interpreta şi reţine.

  • a analiza partidele sale pentru a efectua generalizările, corecţiile şi «finalizările» necesare.

  • a-şi îmbogăţi mereu cultura şahistă, a critica în mod pozitiv, a căuta soluţii inedite.

Aptitudini – capacităţi:

  • a-şi forma capacităţile de bazăa învăţa să se concentreze, să examineze cu interes poziţiile, să gândească productiv, să analizeze serios etc.

  • să-si forjeze o puternică personalitate pe diverse planuri: a disciplinei şi a efortului mental, a perseverenţei şi a toleranţei la frustrare,a stăpânirii şi a încrederii în sine etc.

  • a încerca să dibuiască deficienţele şi slăbiciunile sale pentru a se putea îndrepta

  • a-şi forma reflexele şi automatismele, senzaţiile şi instinctele unui bun jucător de şahspirit de observaţie, imaginaţie spaţială, intuiţie, simţul primejdiei, perspicacitate combinativă, simţ pozitional, stăpânirea timpului etc.

Tehnică – forţă de joc:

  • a dobândi mereu experienţă şi perfecţiona forţa sa de joc.

  • a se înarma cu tehnicile şi competenţele necesare.

  • a se strădui să-şi pună în valoare cunoştinţele şi capacităţile în ideea de a obţine cel mai bun rezultat posibil.

  • a se perfecţiona mereu în practica tehnicilor curente: abordarea şi judecarea poziţiilor, prospectarea şi elaborarea planurilor, anticiparea şi calculul variantelor, luarea deciziilor şi alegerea celor mai bune mutări.

  • a-şi analiza partidele jucate pentru a dezvălui insuficienţele şi dereglările, pentru a găsi remedii şi a elabora strategii de perfecţionare.

  • a experimenta şi a-şi însuşi încetul cu încetul şi alte elemente de fineţe şi de profunzime, a tinde spre măiestria şahistă.

Dezvoltarea capacităţilor şi a competenţelor specifice va permite transformarea cunoştintelor, a talentului şi a tehnicelor sale în arsenal de luptă, în măiestrie şi experienţă pozitivă pe care le vom putea mai bine varia în funcţie de situaţii şi de adversari. Astfel, putem începe prin dezvoltarea aplicaţiei şi a sensului de responsabilitate pentru tot ce facem, prin a învăţa a se concentra şi gândi mai bine, a analiza şi a decide mai repede. Apoi, va trebui să ne educăm un anumit comportament de sportiv cu calităţile următoare:

  • concentrare şi perseverenţă, pentru a putea detecta, în acelaşi timp, deficienţele – pentru a îmbunătăţi ceea ce nu merge şi calităţile  pentru ne structura jocul pe ceea ce avem de bine

  • investigaţie şi responsabilitate în abordarea poziţiilor, în căutarea ideilor şi a planurilor de joc, în alegerea mutărilor şi luarea deciziilor

  • ambiţie şi curaj pentru a nu se descuraja niciodată şi a stoarce tot ce avem mai bun din noi, chiar şi atunci când lucrurile merg rău sau chiar pierdem (uneori nedrept), căci într-o partidă şansa poate repede să se întoarcă

  • a învăţa să rezistăm şi să suportăm căci tensiunea mizelor, diversele situaţii extreme pot să provoace tot felul de perturbaţii şi blocaje. O gafă, o înfrângere injustă sunt cel mai des greu de digerat, amărăciunea putând rămâne mult timp în interiorul său, întunecat de justificări artificiale sau de reproşuri paralizante.

Iată de ce, nu trebuie niciodată să ne oprim să perfecţionăm panoplia calităţilor necesare unui bun jucător de şah, fie apartinând structurii propriei personalităţi, fie legate de angajamentul personal sau cerute de nivelul competiţiilor sale, cu scopul de a ajunge la formarea în timp a unei puternice personalităţi şahiste. Nici un fel de cunoştinţe nu sunt importante în sine căci o mare parte se estompează cu timpul. Din fericire, antrenamentele, practica competiţiilor, analiza partidelor etc. permit ca tot felul de consideraţii de ordin general să evolueze în certitudini şi convingeri, iar cunoştinţele de tot felul să se structureze trecând în forţă de joc. Un jucător bun ajunge astfel să aibă o concepţie sistemică a luptei şahiste unde tot felul de cunoştinte, idei, planuri, secvenţe etc. să fie atât de bine interconectate între ele încât cel mai mic detaliu să devină altceva şi mai mult decât simpla lor adiţie. . Dar, la urma urmelor, ceea ce face în general diferenţa la tablă este calitatea gândirii jucătorului, a capacităţilor şi a tehnicilor sale de joc. Astfel, prestatia creierului unui bun jucător de şah, trebuie să fie, în acelaşi timp, amplă şi profundă, rapidă şi suplă, inteligentă şi creativă, riguroasă şi critică. Ochiul, inteligenţa, imaginaţia şi o serie întreagă de convingeri, de senzaţii, de instincte şi de automatisme trebuiesc să ajungă lucreze împreună pentru a putea:

  • să ne concentrăm, să observăm şi să ne orientăm pe tablă.

  • să explorăm şi să aprofundăm poziţiile.

  • să anticipăm soluţiile posibile şi să elaborăm ipoteze de joc.

  • să interpretăm, să coroborăm şi să comparăm tot felul de elemente.

  • să calculăm variantele şi să judecăm poziţiile.

  • să triem şi să selecţionăm cele mai bune mutări.

  • să luăm şi să confirmăm propriile decizii.

Toată această muncă – reînnoită la fiecare mutare sau schimbare importantă de poziţie – este favorizată de nivelul de dezvoltare a unor capacităţi, cum ar fi: spiritul de observaţie, imaginaţia spaţială, perspicacitatea combinativă, simţul poziţional, intuiţia sau feelingul, simţul timpului, instinctul pericolului etc. Nu uitaţi însă că succesul în şah este o noţiune relativă căci putem câştiga nenumărate partide contra unor anumiţi adversari dar niciuna contra unuia mult mai puternic.

Calitatea pregătirii noastre depinde de câteva exigenţe, în acelaşi timp de ordin general şi specific şahiste, de exemplu:

a dispune de talent şi de aptitudini specifice.

* a avea condiţii bune de viată şi de antrenament.

* a fi motivat pentru studiul teoriei practicii şahiste.

* a respecta numărul, durata şi succesiunea logică a antrenamentelor planificate, a accepta dinamica efortului în ceea ce priveşte volumul, intensitatea, complexitatea şi analiza autocritică.

* a asigura legătura şi interdependenta între toţi factorii antrenamentului, planificarea judicioasă şi auto-controlul întregii activităţi şahiste.

* a obţine, pe lângă anumite cunoştinţe fixe, îmbunătăţirea continuă a competenţelor sale practice, mărirea capacităţilor combative şi mobilizarea tuturor resurselor psihice.

* găsirea unui just echilibru între pregătire, partidele de antrenament şi competiţiile de tot felul.

* a tinde spre o manieră de joc exprimând cele mai bune calităţi ale sale dar a accepta deasemenea practica pluralistă, ce ţine cont de diversitatea jocului şi a adversarilor săi.

Aceasta obligă personajele implicate la o atitudine ultraperfecţionistă, atât în pregătire cât şi în lupta pe tabla de joc, după cum urmează:

de-a lungul întregii sale pregătiri, jucătorul trebuie să fie extrem de exigent cu sine însusi şi să se străduiască să se amelioreze mereu, şi asta chiar dacă totul merge extraordinar de bine pentru el. 

în timpul competiţiilor, este necesar să încercăm să ne depăşim pe noi – înşine, să fim mai buni decât adversarii noştri, să evităm cea mai mică greşeală şi să rămănem vigilenţi până la capăt. 

după fiecare partidă, să dăm dovadă de modestie, de simţ autocritic şi de spirit de perfecţionare astfel încât competiţia să devină o nouă posibilitate de a învăţa sau de a ameliora ceva.

Orice inconstanţă, atitudine extremă sau păgubitoare pot da naştere la o serie de tendinţe negative ca: instabilitatea concentrării, lipsa de obiectivitate, subestimarea propriilor posibilităţi, supraestimarea sau subestimarea adversarului, o abordare prea simplistă sau unilaterală, prea puţină amploare sau profunzime în raţionamente, o anumită pripeală sau impulsivitate în gândire, pierderi de claritate sau de consecvenţă imaginativă, a păcătui prin dogmatism sau analogie etc. Iată de ce trebuie să ne străduim să înţelegem adevăratele mecanisme metodologice, tehnice şi psihologice, să muncim mereu asupra sine-înşine pentru a ne ameliora, să studiem şi să pregătim tot ce am vrea să punem în practică, să participăm la competiţii şi să ne batem pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil, să ne analizăm partidele şi să extragem învăţămintele necesare etc., pentru a relua apoi toate acestea la niveluri superioare şi cu o înţelegere evoluată. Continuând pe aceste baze şi la niveluri din ce în ce mai ridicate, acest veritabil perpetuum-mobile al carierei noastre poate să se decline la nesfârşit asigurându-ne astfel calitatea perfecţionării noastre continue.

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Finaluri, Interviuri, Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: | Leave a Comment »

Partida miniatura in Apararea Olandeza!

Posted by Preda Iulian pe 7 iulie 2018


Mamedyarov (2761), un jucator care nu a stiut sa reactioneze corect impotriva Olandezei.

Unul dintre pericolele pe care jucatorii il infrunta atunci cand joaca impotriva lui GM Simon Williams, in orice format, este ca partida s-ar putea sa apara pe siteul de sah al acestuia! Acest lucru l-a patit recent Mamedyarov. Acum vreo doua luni, Simon Williams s-a trezit cu o mare durere de cap, dupa ce sarbatorise in mod excesiv o victorie a Angliei la Campionatul Mondial de fotbal. De obicei cand se afla intr-o asemenea stare, Williams intra pe Internet si joaca cateva blitzuri. In acea zi, Simon Williams s-a trezit in fata lui Shariyar Mamedyarov cu piesele negre. Cu siguranta el a fost multumit cu partida facuta, o victorie in 23 de mutari cu Negrul impotriva unui jucator cu ELO 2761!

Mamedyarov,Shakhriyar (2761) – Williams,Simon (2511) [A91]
blitz, 2010
[Simon Williams]

1.d4 e6 2.c4 f5 3.Nc3 Nf6 4.g3 Be7 5.Bg2 0–0 6.Qc2 Nu imi place prea mult aceasta mutare. Un jucator cu ELO peste 2700 uita uneori principiile de baza ale sahului: fa rocada inainte e a deschide centrul! 6…d6 7.e4 Nc6 Acesta este un raspuns bun la mutarea Albului, Negrul trebuie sa raspunda la e4 cu …e5! 8.Nge2 e5 9.dxe5 dxe5 10.exf5 Nb4 „Take me down to the Paradise City, where the grass is green and the girls are pretty, oh won’t you please take me home!”. 11.Qb3 Nd3+ 12.Kf1 Bxf5 Cel mai mult imi place cand un plan iese intocmai! 13.h3 Bc5 Toate piesele vor sa participe la party! 14.Nd1 Ne4 Ia-o pe asta! 15.Bxe4 Bxe4 16.Rh2 Rf3 Poate ca Olandeza Clasica duce fortat la victorie pentru Negru? 🙂 17.Be3 Bxe3 18.Nxe3 Rxe3 „This is the end…” 19.fxe3 Qf6+ 20.Kg1 Qf3„Yes, yes, yes” 21.c5+ Kh8 22.Qf7 Qxf7 Multumesc mult, domnule 2700. Sunt sigur ca nu as fi reusit sa fac asta in orice alta deschidere. Nici chiar jucatorii de top nu stiu cum sa se descurce impotriva Olandezei!! 0–1

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in 1, Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

10 motive pentru ca sa ne analizam partidele vechi

Posted by Preda Iulian pe 5 ianuarie 2017


Au mai existat la noi pe blog articole (majoritatea traduceri) despre cat de benefic este sa ne  analizam propriile partide; una dintre sugestii era sa ne analizam partidele imediat dupa ce le-am jucat. In acest mod putem sa reflectam asupra gandurilor pe care le-am avut in timpul partidei, si sa le incorporam in analiza. Dar, in acelasi timp, exista destule motive ca sa ne analizam si partidele vechi, de asemenea! Iata cateva:

 

10440208_739494382811442_240265309774814101_n

  1. Chiar daca ne-am uitat la acea partida cu mare atentie acum 10 ani, programele de sah au facut progrese semnificative, asa ca putem vedea cateva mici detalii tactice pe care nu le-am observat niciodata. Sa ne asteptam la cateva surprize in acest sens!
  2. Similar, probabil ca nu aveam o baza de date potrivita, asa ca nu am analizat probabil asa cum trebuie partea de deschidere.
  3. Chiar daca am consultat o baza de date la acea vreme, asta a fost acum multi ani! Este util sa vedem partidele mai noi jucate in acea deschidere de atunci incoace.
  4. Partidele vechi ar putea sa fie inca relevante pentru repertoriul nostru de deschideri. Mai mult, poate ca am renuntat la o anumita deschidere datorita unei infrangeri dure. A fost acea infrangere cu adevarat rezultatul unei probleme legate de deschideri? Merita oare sa scoatem de la naftalina acele variante vechi la care am lucrat la vremea aceea saptamani intregi?
  5. Poate vom observa unele planuri strategice care nu ne-au venit in minte la vremea cand am jucat partida. Poate am invatat anumite teme strategice dupa ce am jucat acea partida, de altfel. Sa vedem ca anumite teme strategice pot fi aplicate unor pozitii deja familiare face mai util procesul de invatare.
  6. Privind mai multe partide mai vechi la rand ne facem o impresie mai buna in ceea ce priveste tendinta din partidele noastre. Sunt finalurile cu adevarat punctul nostru forte? Sau oare fiecare final pe care il jucam contine 2-3 greseli mari?
  7. Daca vrem sa studiem unele finaluri de nebuni, spre exemplu, este posibil sa nu fi jucat un asemenea final recent. Partidele vechi pot constitui un foarte bun material de studiu/analiza!. De observat faptul ca Mark Dvoretsky adesea foloseste partidele sale vechi drept exemple, si-i place sa adauge detalii la vechile descoperiri.
  8. Unele partide este posibil sa nu fi fost niciodata analizate (ex: nu am avut timp imediat dupa turneu, si ne-am uitat doar la 2-3 partide care pareau mai interesante). Dar chiar si partide simple pot sa contina multe detalii instructive!
  9. Dupa cativa ani de la jucarea partidelor, putem sa fim mai obiectivi in analiza, si sa cautam imbunatatiri in parti ale jocului unde nu ne-am uitat initial (ex: nu este placut sa te uiti peste o infrangere ce lasa urme emotionale).
  10. In plus fata avem sansa sa ne revedem vechea analiza, ceea ce ne dezvaluie cat de bine intelegem sahul!-sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in 1, Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori | Etichetat: , , | 1 Comment »

https://iulianceausescu.wordpress.com/2016/04/05/cum-actioneaza-marii-jucatori-de-atac/#more-108421

Posted by Preda Iulian pe 29 septembrie 2016


Cum procedeaza jucatorii de atac?

Bruce Lee a realizat ca putine lupte se castiga cu un singur pumn sau o singura lovitura. Mai degraba victoria apartine aceluia capabil sa indure si sa se adapteze la circumstantele aflate in continua schimbare. Intr-o partida de sah se aplica aceleasi concepte: trebuie sa fi in stare sa  te lupti cu adversarul- chiar daca asta inseamna sa joci pe terenul lui – si in continuare sa fi in stare sa-l surprinzi cu lovituri tactice neasteptate.

 Bruce-Lee


In cazul lui Alehin, asta adesea insemna ca, cele mai diabolice atacuri ale sale se incheiau cu o muscatura de scorpion la capatul unei secvente foarte lungi de mutari complexe. Pentru Tal, asta insemna val dupa val de lovituri tactice pana cand adversarul devenea dezorientat si nu mai putea sa reziste. PentruFischer, asta insemna folosirea unei precizii de chirurg si matematice pentru a  inlatura orice rezistenta.

 Ce inseamna un mare jucator de atac? Pe scurt, combinarea eficienta a calitatilor tactice personale cu  resursele ascunse ale pozitiei si folosirea acestora pentru infrangerea adversarului de fiecare data.

GM Oleg Korneev nu este deloc un  jucator necunoscut, secvente din partidele sale au mai aparut in trecut pe blogul nostru. Jucatorul rus are un simt foarte rafinat al initiativei. In momentul in care adulmeca o oportunitate de a lansa un atac, Oleg se lanseaza in hatisul complicatiilor cu mare energie, el atacand de obicei fara mila si cu mare precizie.

Iata spre exemplificare urmatoarea partida dintre Korneev si marele maestru sarb GM Paunovic, partida jucata recent la turneul inchis anual de la Elgoibar (Spania). Ambii jucatori au efectuat rocada pe flancuri diferite, fiecare incercand sa joace la castig pentru a-si imbunatati situatia in clasament.  Iata pozitia dupa 21 mutari:

Korneev,Oleg (2582) – Paunovic,Dragan (2526) [B42]

korneev2 paunovici1

Elgoibar 20th Elgoibar (7), 19.12.2010

22n

Negrul a supraestimat legarea calului din f3- iar acum Korneev a sesizat ca s-a ivit o sansa pentru a prelua initiativa. El vede ideea unui atac dublu daca reuseste sa isi puna dama pe e4 (atacand f5 si b7) dar este nesigur daca atacul sau va fi suficient de puternic in cazul in care Negrul va incerca sa fuga cu regele.

Korneev incepe sa studieze pozitia mai adanc, cautand idei si resurse ascunse.  El a cautat mult timp, fara succes…dar apoi a vazut ideea! O mutare linistita – cea mai dificila dintre mutarile de atac-  la care Negrul nu va avea un raspuns bun.

22. Bxf5!+ Nxf5 23. Qe4

 23a

Acum daca Paunovic ar inapoia figura in plus cu 23… Bxf3 24. Qxf5+ Rd7 25. Qxf3 atunci Albul ar ramane cu un avantaj pozitional consistent, si nu ar merge 25… Qxc4 datorita 26. Rxd6. Desigur, Paunovic a vazut in avans mutarea 22 facuta de Korneev, si a pregatit:

23… Rdf8!? (aparand calul si oferind regelui o cale de scapare) 24. Qxb7+ Kd8

24n

 Aceasta este pozitia critica pe care ambii jucatori au vazut-o in avans. Conform analizei lui Paunovic, daca albul incepe sa dea sahuri atunci regele Negrului scapa pe flancul regelui si  Negrul ramane cu un mare avantaj. Daca Albul incearca sa isi recupereze figura jucand g4, in acest caz Paunovic a considerat ca regele Albului ar deveni de asemenea foarte vulnerabil.

In acest moment Korneev ne arata ca este un mare jucator de atac , ”scotand din el” spectaculoasa mutare…

25. Nxe5 !!

25a

O mutare foarte dificil de anticipat! Deja cu o figura in minus, Albul mai sacrifica una, amenintand mat intr-o mutare, deviind dama negrului de pe campul c5. De notat faptul ca Negrul nu poate sa refuze sacrificiul cu 25… Qc7 deoarece dupa 26. Qa8+ Ke7 27. Qd5 dxe5 28. Rb7 +- Albul are avantaj decisiv.

25… Qxe5!?

25n

Paunovic crede ca Korneev a mers prea departe si ca atacul sau nu mai poate sa inregistreze progrese. Dupa 26. Qa8+ Ke7 Albul ramane curand fara sahuri si este pierdut. Urmatoarea mutare a lui Korneev vine ca o surpriza completa:

26. Qa7 !!

26a

Leit Alehin! Muscatura de scorpion, o mutare foarte dificil de gasit la tabla inainte de a efectuat mutarea 22. Albul ameninta mat intr-o mutare ([26… Bxd1 27. Rb8#) Si in loc de 26… Qc5 apoi 27. Rb8 Qc8 28. Rxc8 Kxc8 29. Rb1 este mat fortat.

 Negrul este complet lipsit de ajutor pentru a opri atacul!

26… Ne7 27. Rb8+ Nc8 28. Qb7!

28a

Daca 28…Qe6 atunci  29.Rxd6+!! forteaza matul

[1:0]

Un atac senzational, executat cu precizie, energie si multa imaginatie!

sursa: iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica, sah clasic | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Planul de joc intr-o partida de sah!

Posted by Preda Iulian pe 11 iulie 2016


Plan = strategie = joc poziţional. Nici un plan = înfrângere.

„Joaca dupa un plan.” De câte ori ati auzit fraza asta? Există multe modalităţi de a pierde un joc de şah, dar jocul fără un plan este garantat să va duca pe calea spre înfrangere.

Ce este un plan şi cum sa ne facem unul? Iată ce a avut de spus Emanuel Lasker.

„Gandul care sta în spatele jocului poziţional se numeşte plan. Planul are amploarea şi profunzimea care sunt impuse şi care, printr-o lenta si metodica constructie, oferă o structură poziţiei. Jucatorul poziţional gandeste înapoi: el concepe o poziţie la care doreste sa ajunga şi calculeaza cum sa ajunga la această poziţie, de care el este mai conştient decât cea de pe tabla. El vede etape succesive ale poziţiei vizate şi vizualizeaza etapele într-o ordine inversă. „(Lasker’s manual of Chess)
Siegbert Tarrasch a oferit sfaturi specifice pentru jocul de mijloc.

„Conducerea strategica a jocului de mijloc rezultă, în general, din deschidere. Frecvent unul dintre jucători si-a asigurat un avantaj uşor în deschidere şi acest lucru trebuie să fie dezvoltat mai departe în jocul de mijloc. De multe ori, formatiile de pionii arată direcţia pe care trebuie sa se desfasoare atacul. […] În sah, pentru a juca corect, nu putem niciodata sa facem ceea ce dorim, trebuie să facem numai ceea ce suntem obligaţi să facem, ceea ce cere poziţia.” (The Game of Chess)
Acesti doi mari maestri au atins mai multe puncte importante:

Jocul poziţional se bazează pe plan. Mutările individuale trebuie să se incadreze in planul de ansamblu.
Planul este se bazează pe vizualizarea unei poziţii viitoare şi pe calculul corect pentru a ajunge la ea. Un exemplu comun: vedeţi posibilitatea unui mat, asa ca va indreptati cu piesele voastre catre regele adversarului. Da, asta e un plan.

-Planul ia nastere din poziţia de pe tabla. Structura pionilor este una dintre cele mai importante elemente ale poziţiei.
Planul nu este folosit doar in jocul de mijloc, ci este important pentru toate fazele jocului. Mai jos sunt două poziţii familiare.

Planul începe cu prima mutare

1

Albul la mutare:)

Planul pentru această poziţie este una dintre primele lectii învăţate de către cei mai multi jucători:

-Impingeti niste pioni pentru a deschide liniile pentru nebuni şi dama.
-Dezvoltati-va piesele minore, avand in vedere centrul.
-Plasati-va dama într-o pozitie activa, dar sigură.
-Faceti rocada.
-Dezvoltati-va turnurile pe coloane deschise sau care ar putea fi deschise.

Da, asta e un plan. Este unul foarte bun, şi aplicabil ambilor jucători. Un jucător care urmează un plan diferit o cauta cu lumanarea.

Chiar şi cele mai simple poziţii cer un plan

2

Planul aici este inca una dintre primele lectii învăţate:

-Deplasaţi regele alb aproape de cel negru.
-Utilizaţi regele şi dama pentru a conduce regele negru la marginea tablei.
-Dati mat cu dama.

Da, asta e, de asemenea, un plan. În cazul în care albul nu reuşeşte să-l execute, jocul se va termina în cele din urmă ca remiza, din cauza regulii celor 50 de mutari.

Dupa cum spunea Tarrasch, planul pentru jocul de mijloc rezultă din deciziile luate în timpul deschiderii. Iată câteva poziţii tipice în care planul poate fi expus în câteva cuvinte. Toate aceste poziţii sunt tipice pentru un joc de la sfârşitul deschiderii şi începutul jocului de mijloc.

Gambit!

3

Albul la mutare

În această poziţie rezultata din Gambitul Regelui, albul a sacrificat un pion pentru o dezvoltare rapidă şi pentru coloana f deschisa. Cine sta mai bine?

Planul albului va fi sa profite de avansul de dezvoltare. Planul negrului va fi de a consolida avantajul material, sau poate de a materialul înapoi pentru a neutraliza presiunea albului.

Rocada pe flancuri opuse

4

Negrul la mutare

Alegerea când şi unde să facem rocada pregateste terenul pentru planurile bazate pe un atac asupra regelui. Cand jucătorii au efectuat rocada pe părţi opuse – albul pe flancul damei, si negrul pe flancul regelui, ca în această diagramă – planul adversarilor este acelaşi. Evitarea slăbirii structuri pionilor din jurul regele propriu şi lansarea celorlalti pioni împotriva regelui adversarului.

Aici, albul va avansa cu pionii g si h; negrul va avansa cu pionii a si b. Jucătorul care nu va urma acest plan, probabil, va pierde.

Centru blocat

5

Albul la mutare

În această diagramă, ambii jucători au pionii d si e imobilizati. Pionii c si f au devenit cei mai importanti pioni de pe tabla.

Albul va juca cxd6 sau c6 în funcţie de necesităţi. Negrul va juca fxe4 sau f4. Jocul ulterior va depinde de care linii vor fi deschise de aceste variaţii.

Lanţul de pioni

6

Albul la mutare

Un centru blocat este adesea asociat cu un lanţ de pion, la fel ca în această diagramă. Planul se învârte în jurul atacarii varfului şi bazei lanţului.

Negrul ameninţă fxe5. Daca albul preintampina acest lucru cu exf6, negrul va raspunde cu gxf6, planuind sa atace din nou lanţul cu e6-e5.

Pioni atarnati

7

Albul la mutare

Sunt pionii negrii de pe c5 şi d5 puternici sau slabi? Ei controlează pătrate cheie la b4, c4, d4, şi e4, dar sunt uşor de atacat.

Albul va încerca să-l facă pe negru sa avanseze unul dintre ei, creând un camp slab în fata celuilalt. Negrul va încerca să consolideze uşorul avantaj de spaţiu, prin pozitionarea corespunzatoare a celorlalte piese.

Atacul minorităţii

8

Negrul la mutare

Albul a folosit ultimele câteva mutări ca să ameninţe avansarea b4-b5. Negrul le-a utilizat pentru a ocupa o poziţie puternică pe coloana e.

Dupa b4-b5, daca negrul capturează 1… axb5 2.axb5 cxb5, pionul negru de pe b7 va fi slab. Daca negrul nu captureaza, 1.bxc6 bxc6 va lăsa un pion slab pe c6. Planul negrului trebuie să ia în considerare această ameninţare.

***
Diagramele precedente sunt exemple de planuri diferite, care sunt familiare multor jucători. Cum fiecare poziţie este diferita, fiecare are propriul plan corespondent. Sarcina voastra în timpul unui joc este de a formula acest plan în timpul avut la dispozitie, şi de a juca mutările voastre nefortate în conformitate cu acest plan. Iar asta nu este deloc o sarcină uşoară.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Deschideri, Finaluri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

Cum să vă îmbunătăţiţi jocul de mijloc (Partea a 8-a: Jocul poziţional – Plasamentul pieselor şi strategia şahului)

Posted by Preda Iulian pe 9 mai 2016


Traducerea de Daniel Bujor

Articole de Mark Weeks

Aici puteti gasi al saptelea articol al seriei – Jocul pozitional: Structura de pioni

Cateva dintre elementele jocului cu piesele care sunt în arsenalul fiecarui jucător bun.
„Joaca cu piesele, nu cu pionii!” Primul (si singurul) meu profesor de sah obisnuia sa repete frecvent acest lucru. De multe ori imi apare în minte atunci când fac alegerea finală între două mutări la fel de atractive: o mutare cu o piesa şi o alta mutare de pion.

În acest articol ne vom uita la cateva dintre elementele jocului cu piesele şi strategia şahului, care sunt în arsenalul fiecarui jucător bun.

Nimzovici Aaron

Ghidul nostru aici este Aron Nimzovitch, autorul a două cărţi de temelie cu privire la strategia şahului publicate în anii 1930:

Sistemul meu
Practica şahului
Diagramele din acest articol sunt din Sistemul meu, care a avut următoarea structură:

Partea I – Elementele
1.  Despre centru şi dezvoltare
2.  Despre coloane deschise
3.  A şaptea şi a opta linie
4.  Pioni trecuti
5.  Despre schimburi
6.  Elementele strategiei finalurilor
7.  Legaturi
8.   Şahul prin descoperire
9.   Lanţuri de pioni
Partea a II-a – Jocul pozitional

  1. Conceperea de jocului pozitional şi problema centrului
  2. Pionii dublii şi izolarea figurilor
  3. Pionul damei izolat şi descendenţii lui
  4. Perechea de nebuni
  5. Supra-protectia
  6. Manevre impotriva punctelor slabe,

plus 50 de jocuri ilustrative.

Nimzovitch a descris cu mult mai în profunzime cât putem noi acoperi în acest articol, dar suntem încrezători că o mare parte a jucătorilor buni pretuiesc următoarele concepte printre cele mai fundamentale. Numerele de sub fiecare diagramă se referă la numerotarea diagramele din Sistemul meu.

Tura pe linia a 7-a


Sistemul meu 029; Negrul la mutare

Termenul linia a 7-a ar putea fi confuz daca nu realizati că număratoarea se face din partea fiecărui jucător. Linia a 7-a a unui jucător este linia a 2-a a celuilalt jucator, unde sunt plasati pionii la începutul jocului.

Nimzovitch a dedicat un întreg capitol subiectului Tura pe linia a 7-a (şi pe linia a 8-a, de asemenea, numita ultima linie). Toti jucatorii invata repede că o tura pe coloana a 8-a poate da şah-mat unui rege inamic care nu a reuşit să-si creeze un luft ( ‘Matul de pe ultima linie”).

Diagrama arată o poziţie tipica cu „turn pe linia a 7-a”. Turnul alb de pe d7 este bine postat. El:

  • Ataca pionii negri de pe flancul damei şi al regelui,
  • Impiedica regele negru sa ajunge in centrul pe ruta cea mai scurtă, şi
  • Ameninţă să ajunga în spatele pionilor negri în caz în care acestia avanseaza.

Albul câştigă un pion după 1…Rc8 2.Bg3, dar are câştiguri materiale chiar mai mari după 2.Bc3.

Două turnuri pe linia a 7-a

 


Sistemul meu 030; Negrul la mutare
Daca un turn pe linia a 7-a este o armă puternică, atunci două turnuri pe linia a 7-a sunt de multe ori suficiente pentru a câştiga prin forţă. În diagrama, negrul este neputincios împotriva turnurilor sprijinite de cal: 1…Rh6 2.Nf5 Rh5 3.g4 Rxh3+ 4.Kg2 Rxb3 5.Rh7+ Kg8 6.Rcg7+ Kf8 7.Rh8 mat.

Două turnuri pe linia a 7-a de multe ori compenseaza un dezavantaj material important prin sahuri perpetue regelui prins pe ultima linie.

Turnul în finaluri

 


Sistemul meu 078

Daca tot discutam despre puterea turnului, merită amintit principiul de final ca turnurile trebuie plasate in spatele pionilor trecuti. Pe masura ce pionul avanseaza, creşte si spaţiul acoperit de turn.

În diagrama, albul la mutare ar trebui să joace 1.Ra3, trecand în spatele pionului a. Negrul la mutare ar trebui să joace 1…Rd2+ 2.Kf3 Ra2 din acelaşi motiv.

Perechea de nebuni (1)


Sistemul meu 179; Albul la mutare

Nimzovitch a dedicat un alt capitol Celor doi nebuni, cunoscut si sub numele de perechea de nebuni. Deşi negrul are un avantaj material în diagrama, alb castiga imediat cu 1.Qe4 g6 2.Bd4+. Aceasta demonstrează puterea tactica a perechii de nebuni. Diagrama următoare arată puterea lor poziţionala.

Perechea de nebuni (2)

 


Sistemul meu 181; Negrul la mutare

Pentru a putea sa sustina lupta, albul trebuie să-si activeze piesele. Acţiunea combinată a nebunilor negrii şi a pionilor il impiedica pe alb sa-si plaseze un cal în centru, unde acesta este cel mai eficient.

Diagrama este dintr-o partida Richter – Tarrasch, Nürnberg 1888.

Jocul a continuat cu 19…c5 20.Ng3 h5 21.f3 Bd7 22.Re2 b5 Bf8 Rg8 23.Rae1 24.Nge4 25.Nb3 Rc8 26.Ned2 Bd6 27.Ne4 Bf8 28.Ned2 f5 29.Re5 Bd6 30. R5e2 Ra8 31.Na5 Rab8 32.Nab3 h4 33.Kh1 Rg6 34.Kg1 Be6 35.Rf2 Ra8 36.Rfe2 a5 37.Nb1 a4 38.N3d2 c4 39.Nf1 Rc8 40.Kh1 c3 41.bxc3 dxc3 42.Ne3 b4  0-1

Aici puteti vedea finalul partidei

Avanpostul


Sistemul meu 027; Albul la mutare

Nimzovitch consideră atât 1.Rg2? Rxg2 2.Nxg2 Rg8, cat şi 1.Rg4? Rxg4 2.hxg4 Rg8 3.Ng6 ca nesatisfăcătoare pentru alb. Numai 1.Rg6! ( „avanpost”) Rxg6(altfel 2.Rdg1 este puternică) 2.hxg6 castiga, unde albul brusc are un pion protejat trecut la numai doi paşi de promovare.

Dicţionarul nostru defineşte un avanpost ca fiind „un amplasamant avansat sau la frontieră”. Un avanpost este adesea asociat cu o coloana deschisa. Următoarea diagramă arată o altă metodă de a folosi o coloana deschisa pentru a obtine o poziţie câştigătoare.

Dublarea pe o coloana deschisa


Sistemul meu 082; Albul la mutare

După ce albul joacă 27.Ref1, negru nu are nicio cale de a se opune turnurilor de coloana f. Acestea sunt numite turnuri dublate. Daca dama ar fi fost, de asemenea, pe coloana f, am fi spus că albul s-a triplat pe aceasta coloana.

Capablanca – Martinez, Argentina 1914, a continuat cu 27.Ref1 Rhe8 28.e4 Qb5 29.Ra1 Qd7 30.c4 Rf7 31.Rxf7 Qxf7 32.Rf1 Qg7 33.Rf5 Rf8 34.Qg5 Qh8 35.Qxh5 Qxh5 36.Rxh5 Rf3 37. Kg2 Rxb3 38.Rf5 Rb2+ 39.Rf2 1-0

 

Blocada (1)

 


Sistemul meu 116; Albul la mutare

Nimzovitch este, probabil, cel mai bine cunoscut pentru ideile sale cu privire la blocada, unde o piesă împiedică un pion sa avanseze prin ocuparea patratului din fata lui. În diagrama negrul are un lanţ de pioni pe d5 şi e6. Daca negrul ar putea juca e6-e5, pionii centrali susţinuti de piese i-ar da negrului un avantaj. Albul joacă ca sa previna acest lucru.

După 15.Qe2 (consolidand blocada de la e5) Rac8 (daca 15…Bxe5 16.Nxe5 Rac8 17.c4) 16.Bd4 Qc7 17.Ne5, nebunul de pe d4 şi calul din e5 sunt bine centralizati şi imposibil de dislocat. Albul are un mare avantaj.

Blocada (2)

 


Sistemul meu 166

Această diagramă arată o slăbiciune tipica a pionilor dublati. Majoritatea de pioni a negrului de pe flancul damei nu poate avansa şi majoritatea de pioni a albului de pe flancul regelui ar trebui să fie suficientă pentru a câştiga.

Teren înghesuit

 


Sistemul meu 165; Negrul la mutare

Această diagramă arată o formă extremă a blocadei. Poziţia negrului este atât de marginita că niciunul dintre turnuri nu poate fi mutat. Albul este liber sa organizeze un avans pe flancul regelui.

***
Diagramele rămase ilustreaza teme poziţionale care apar frecvent.

„Punerea întrebarii” nebunului

 


Sistemul meu 095; Negrul la mutare

Dupa mutarile din deschidere 1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.Nc3 Nf6 5.d3 d6 6.Bg5, Nimzovitch spune că, pe langă mutarile 6…Bg4, 6…Nd4, 6…Na5, şi 6…0-0, negrul poate forta albul sa-si declare intenţiile in privinta nebunului cu 6…h6. Albul poate schimba nebunul pentru cal, sau sa se retraga de-a lungul uneia dintre diagonale.

Daca 7.Bh4, atunci 7…g5 8.Bg3 rupe legatura cu pretul slăbirii flancului regelui. Aceasta manevra este cea mai eficienta atunci când negrul nu a facut rocada pe flancul regelui.

Atacarea lanţului de pioni la bază

 


Sistemul meu 119; Albul la mutare

Nimzovitch a crezut că punctul cel mai slab al unui lanţ de pioni este baza acestuia, unde pionul nu este protejat de un alt pion. În această diagramă, albul fixeaza baza la d6, şi apoi o ataca cu piesele rămase. 1.cxd6 cxd6 2.Rc6 Nf7 3.Nc4 Rd8 (daca 3…Rc8 urmeaza 4.b5 Rxc6 5.dxc6 cu un final mai bun.) 4.a4. Acum, albul este liber să avanseze pionii de pe flancul regelui sprijiniti de rege.

Apărarea la un atac pe flanc

 


Sistemul meu 123; Albul la mutare

Poziţia din diagrama (Nimzowitsch – NN, Riga, 1910) a aparut dupa mutarile de deschidere 1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.d4 exd4 4.Nxd4 d6 5.Nc3 Nf6 6.Be2 Be7 7.Be3 Bd7 8.Qd2 a6 9. f3 0-0 10.0-0-0 b5.

Negrul se aştepta, fără îndoială, la 11.g4, cu o cursă a împingerii pionilor pe părţile opuse ale tablei. Albul, în schimb, a urmat principiul de apărare al unui atac pe flanc jucand activ în centru: 11.Nd5 Nxd5 12.exd5 Nxd4 13.Bxd4 Bf6 14.f4 Re8 15.Bf3. Centrul mai bun al albului ii dă mai multă libertate de joc.

Provocarea unei slăbiciuni

 


Sistemul meu (între 169 şi 170); Negrul la mutare

Diagrama este din partida Rubinstein – Lasker, Moscova 1925, după mutările de deschidere 1.d4 d5 2.c4 c6 3.e3 Nf6 4.Nc3 e6 5.Nf3 Nbd7 6.Bd3 dxc4 7.Bxc4 b5 8.Be2 a6 9.0-0 Bb7 10.b3 Be7 11.Bb2 0-0 12.Ne5 c5 13.Bf3 Qc7 14.Nxd7 Nxd7 15. Ne4 Rad8 16.Rc1 Qb8 17.Qe2 cxd4 18.exd4 Rc8 19.g3 Qa8 20.Kg2 Rfd8 21.Rxc8 Rxc8 22.Rc1 Rxc1 23.Bxc1 h6 24.Bb2 Nb6 25.h3 Qc8 26.Qd3

26…Nd5 amenintand …Nb4. Albul a prevenit acest lucru cu 27.a3, slăbind pionul de pe b3. Calul a eliberat imediat pătratul d5 pentru nebun cu 27…Nb628.Kh2 Bd5 şi negrul a continuat atacul asupra flancului slăbit al damei cu 29.Kg2 Qc6 30.Nd2 a5.

Jocul a continuat cu 31.Qc3 Bxf3+ 32.Nxf3 Qxc3 33.Bxc3 a4 34. bxa4 bxa4 35.Bb4 Bxb4 36.axb4 a3 37.Nd2 Nd5. Negrul a câştigat după alte 20 de mutări.

 

***
„Joaca cu piesele!” este doar o regula de bun-simt. Există multe poziţii în care mutările de pioni sunt cheia unei strategii câştigătoare. Chiar si asa, trebuie sa stiti unde sa va plasati piesele pentru a obtine beneficii maxime de pe urma lor.

Sursa: http://www.mark-weeks.com/aboutcom/aa03k01.htm

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica, Micul Print BR | Leave a Comment »

Centrul si flancurile

Posted by Preda Iulian pe 10 martie 2016


Comparativ cu centrul, flancurile joaca un rol mai mic in deschidere. Centrul ocupa o pozitie dominanta fata de flancuri. Astfel, atunci cand adversarul initiaza o operatiune de flanc insuficient pregatita in deschidere, adesea reusim sa anihilam aceasta diversiune cu o lovitura in centru.

Ratiunea strategica unei asemena lovituri este aceasta. Obtinerea controlului asupra centrului ne permite sa cream contra-amenintari care sunt mai periculoase. Dorind sa previna aceasta, adversarul nostru va fi fortat sa-si concentreze principala atentie asupra centrului. Si atunci operatiunile de pe flancuri incepute mai devreme vor fi intrerupte. Exploatand slabiciunile care s-au format aici, putem adesea sa organizam un atac puternic pe acelasi flanc unde adversarul nostru a incercat sa faca aceasta. (…)

Urmatoarea partida este un exemplu foarte instructiv pe aceasta tema:

Vajda,Arpad – Kotov,Alexander [B85]

Budapest-Moscow Budapest (8), 1949

1.e4 c5 2.Nf3 d6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 Nf6 5.Nc3 a6 6.Be2 e6 7.0–0 Qc7 8.f4 Nc6 9.Kh1 Be7 10.Bf3 Bd7 11.Nb3 0–0 12.Be3 Rfd8 13.Qe1 b5 14.g4


In punctul tranzitiei din deschidere in jocul de mijloc, Albul a inceput un atac direct pe flancul regelui. Atacul pare foarte periculos la prima vedere, in special daca luam in considerare faptul ca inainte de a lansa atacul Albul a luat cateva masuri preventive impotriva contra-actiunilor adversarului in centru. Totusi, Kotov gaseste ca este posibil sa dea o spargere in centru. A urmat: 14…b4! Negrul alunga mai intai calul din c3 care pune presiune in centru, si abia apoi actioneaza. 15.Ne2 e5! 16.f5 [16.fxe5? este evident foarte slaba, datorita 16…Nxe5! atacand nebunul din f3 si pionul g4.; nu era bine nici 16.g5 Ng4 17.Bxg4 Bxg4 18.f5 d5! etc] 16…d5!!


Kotov sacrifica un pion din consideratii pur pozitionale. 17.g5 Continuarea cea mai acceptabila la dispozitia Albului. [Daca Albul juca 17.exd5 Negrul intentiona 17…e4! 18.dxc6 exf3 19.cxd7 fxe2 20.Qxe2 Rxd7 dupa care Albul nici nu poate sa viseze la atac, in timp ce pozitia regelui sau este vulnerabila si cativa pioni sunt slabi. Initiativa Negrului ar compensa pe deplin pentru pionul sacrificat.] 17…Nxe4 18.Bxe4 dxe4 19.f6 Bf8 20.fxg7 Bxg7 21.Qh4 Ne7!


Negrul a obtinut superioritate totala in centru. Dar pe flanc Albul inca are un numar de amenintari, cum ar fi 22.Rxf7! urmat de Qxh7 si Rf1+ sau 22.Ng3 si atunci Nh5 si Nf5. Cu ultima sa mutare Kotov elimina pericolul. Abia dupa aceea trece la ofensiva. 22.Ng3 [22.Rxf7 Nf5!] 22…Ng6 Dama Albului este fortata sa ocupe campul h5. 23.Qh5 Qc8! Acopera campul f5 si ameninta sa castige dama. 24.Qe2 Bg4!


Negrul a obtinut o pozitie castigata. 25.Qf2 Bf3+ 26.Kg1 Nf4 27.Bxf4 exf4 28.Nxe4 Bxe4 29.Qxf4 Bg6 0–1

Este caracteristic faptul ca in aceasta partida lovitura in centru a fost urmata de o invazie chiar pe flancul care s-a dovedit a fi slabit de ofensiva lansata de Alb.

Exemplele anterioare ilustreaza cat de riscant este lansarea unui atac de flanc in deschidere cand propria pozitie in centru este inadecvat securizata. Invers, cand adversarul dumneavoastra a recurs la un asemenea diversiune pe flanc, ar trebui intotdeauna sa cautati o posibilitate de a respinge atacul printr-o contralovitura in centru.

Astfel putem sa formulam urmatoarea regula: soliditatea propriei pozitie in centru determina succesul atacului initiat pe flanc.

Desigur nu trebuie sa consideram ca aceasta regula se potriveste la toate situatiile posibile. Regulile sahului in general poti fi aplicate in conjunctie cu o abordare concreta, imaginativa a pozitiei.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Leave a Comment »

Sa ne antrenam impreuna!

Posted by Preda Iulian pe 22 decembrie 2015


Ne doream de mult timp sa gasim un spatiu al nostru pentru antrenamente. Antrenamente serioase, intrucat desi stiam destule baruri si terase primitoare unde ne mai reuneam, acelea sunt spatii boeme, potrivite mai degraba pentru alt gen de activitati. S-au mai incercat si alte metode, antrenamente peInternet, dar nimic nu poate fi la fel de util ca un antrenament ‘face to face’, la fel cum aparitia si dezvoltarea sahului online nu va inlocui niciodata sahul cu tabla si adversar in fata.
In cele din urma norocul ne-a suras, si am intalnit un profesor universitar pasionat de sah. (multumim si pe aceasta cale Andradei, care a mijlocit aceasta intalnire) Acesta ne-a pus la dispozitie cu amabilitate un spatiu apartinand de Universitatea Bucuresti, si ni s-a alaturat la antrenamente, fiind cel mai sarguincios si mai activ ‘elev’. Ne-am adus acolo sahuri, si in general beneficiem de conditii tehnice excelente.
Suntem la inceput, abia ne organizam, invatam sa studiem sahul impreuna, invatam sa invatam.
Ne-am hotarat sa relatam si aici despre ce facem noi la antrenamente, din mai multe motive, pe care suntem siguri ca ai nostrii cititori le intuiesc.

 

 

 

Sedinta 1

Unul din elementele de baza ale antrenamentului unui jucator il reprezinta analiza propriilor partide. Un jucator poate afla multe despre el analizandu-si partidele, depistandu-si greselile, dandu-si seama unde mai are de lucrat. Astfel, unul dintre jucatorii mai experimentati ai grupului a aratat una dintre infrangerile sale, incercand sa-si arate gandurile cu sinceritate. Partida a aparut si pe blogul nostru acum un an, dar, de loc surprinzator, in urma unei analize mai amanuntite s-au descoperit multe idei noi, nebanuite la vremea respectiva.

Dar iata si partida respectiva:

Stanca,Adrian – Neumann,Thomas (2114) [B01]

CE amatori Pardubice (6), 29.07.2009

[AS]

La comentariul initial al partidei, aparuta si pe blog acum un an, am adaugat cateva idei si perspective noi descoperite impreuna pe parcursul primei intalniri, inca o dovada a utilitatii prezentarii propriilor partide. 1.e4 d5 2.Nc3 O incercare de a evita variantele principale, mai critice si mai bine studiate de catre un jucator obisnuit de Scandinava, precum adversarul meu. 2…dxe4 [2…d4 3.Nce2 c5 4.Nf3 (4.Ng3 e5 5.Bc4 Nc6 6.N1e2 pare mai princip iala dezvoltarea calului pe e2 pentru a juca mai repede f2-f4, dar Negrul are mutarea foarte incomoda pentru Alb 6…h5! cu ideea h4 la prima si caii Albului nu au campuri bune la dispozitie si nu merge 7.h4? deoarece Albul pierde un pion dupa 7…Be7) 4…Nc6 5.Ng3 e5 6.Bc4 Bd6 7.0–0 Nf6 = da joc egal, dar subsemnatul are rezultate bune in acest tip de pozitii] 3.Nxe4 Qd5!? Un mic truc al adversarului meu prin care ma baga inapoi in variantele principale, pe care doream sa le evit. 4.d3 mi s-a parut modesta, deoarece imi blocam nebunul de campuri albe, pe cand 4.Qf3 mi s-a parut hazardata si dubioasa de-a dreptul. [3…Bf5 4.Ng3 Bg6 5.Nf3 Nf6 6.Bc4 e6 7.0–0 Bd6 = cu joc absolut egal, miza partidei se muta in jocul de mijloc] 4.Nc3 Qa5 5.Bc4 c6 6.d3 Marturisesc ca am evitat mereu variantele principiale ale Scandinavei, acelea in care Albul joaca nu d4. Nu as putea spune exact de ce, dar probabil Freud si-ar explica aceasta prin anumite ‘traume’ suferite in copilarie, cand intr-adevar jucam cu d4 si pierdeam mereu. 6…Nf6 7.Nge2 [7.Nf3 Bg4 si legarea calului este sacaitoare pentru Alb] 7…Qc7?! Mi s-a parut slaba aceasta retragere a damei nefortata, dama care statea bine mersi la a5. In opinia mea, dama nu ar trebui sa se retraga la c7 decat atunci cand Albul joaca Bd2 si ameninta ceva gen Nd5. 8.d4!? dupa cum Negrul a pierdut un tempo jucand Qc7 am zis ca per total nu este pentru mine o pierdere de tempo sa joc d4 dupa ce am jucat d3 in prealabil, mai ales ca acum urmeaza sa joc Bf4 cu tempo. Desigur, principiala 8.0–0 era buna. 8…e6 Negrul isi semnaleaza intentia de a-si dezvolta nebunul din c8 via b7, renuntand la optiunea de a-l dezvolta pe f5, sau g4 9.Bf4 Bd6?! Schimbul perechii de nebuni este mai degraba in favoarea Albului, intrucat are nebunul de campuri albe mai tare decat al Negrului. Desigur, in perspectiva, si nebunul din c8 poate deveni competitiv pe diagonala lunga a8-h1, daca Negrul joaca b5 si c5 la timpul potrivit. 10.Qc1?!


 Intentia mea in mare este OK, si anume de a schimba si damele, cu final favorabil, dar 10. Qd2 era mai elastica, lasa deschisa optiunea 0–0–0; nu as putea spune la ce m-am gandit cand am jucat aceasta mutare. ..sau daca m-am gandit. 10…b6?! Negrul ram ane per total cu o pierdere de tempo, deoarece peste cateva mutari el a jucat b6-b5. Trebuia direct b7-b5, mai ales ca era cu tempo. El a avut probabil o idee intitiala cu dezvoltarea nebunului pe b7 urmata de c6-c5, dar nu a ramas consecvent pe idee. 11.Bxd6 Qxd6 12.a3? Intentionam sa joc 12.Qf4 si m-a incomodat raspunsul 12… Qb4!? la care dupa 13.Bb3 Ba6! nebunul Negrului ocupa o diagonala frumoasa. Ar fi trebuit sa caut o alta solutie, intrucat 12. a3? arata ca o pierdere de tempo- si chiar este. 12…0–0 13.Qf4 Qxf4?! Negrul accepta de bunavoie intrarea intr-un final un pic mai slab, in care Albul ramane cu joc confortabil. Era mai ambtioasa pastrarea damelor pe tabla, si Negrul are multe idei de continuare a jocului intr-un mod dinamic, cu damele pe tabla. 14.Nxf4 Rd8 15.0–0–0 b5? Sinucidere pozitionala din partea Negrului; acum nebunul ramane inchis inauntrul lantului de pioni, iar Albul are excelente campuri pentru caii sai, e5 si c5- de altfel slabiciunile pe campuri negre ale Negrului devin permanente. Dupa 15…Ba6! Negrul nu ar avea probleme deosebite. 16.Be2 cu ideea relocarii nebunului pe diagonala lunga h1–a8, de unde va domina nebunul advers, redus la pasivitate. 16…a5 17.Bf3 Se ameninta 18.Nxb5 17…Ra7 Negrul intentiona initial sa joace 17…b4, dar dupa 18.Na4 Albul incepe sa se infiltreze pe campuri negre. [17…Nd5] 18.Ne4 Albul planuieste sa schimbe caii, pentru a ramane cu nebun bun contra nebun rau. 18…Nxe4 19.Bxe4 g5


Negrul vrea sa ia spatiu pe flancul regelui, dar isi provoaca singur aparitia de noi slabiciuni pe campuri negre. 20.Ne2 [20.Nh5 f5 21.Bf3 +/=] 20…f5? Negrul continua sa faca mutari antipozitionale si sa-si plaseze pionii pe alb; el are avantaj de spatiu dar este un avantaj iluzoriu. 21.Bd3 Rg7 22.c3 Pentru a-mi elibera calul de la apararea pionului d4. 22…Kf7 23.Ng3 [23.h4! mi-a scapat forta acestei mutari, observata la analiza de catre Vlad Sulita 23…g4 a) 23…h6?! 24.hxg5 hxg5 25.g4! +/- si pozitia se deschide in favoarea Albului(25.Rh6 +/=) ; b) 23…gxh4 24.Rxh4 Nd7 (24…Rxg2 25.Rxh7+ Rg7 26.Rxg7+ Kxg7 27.Nf4+/-) 25.g3 +/- si Albul capata initiativa puternica, urmand a se dubla imediat pe coloana h, urmat deplasareacaluluipef4; 24.Nf4 si Albul are avantaj pozitional consistent] 23…Nd7 24.Nh5 Nu prea amenint a nimic calul de pe campul h5, dar e cam sacaitor acolo, si am intuit ca Negrul nu va rezista tentatiei si-mi va propune schimbul de cai, urmand sa raman cu un final comfortabil de tip nebun bun contra nebun rau. Ce-i drept, mai sunt si turnuri pe tabla… 24…Rgg8 25.Rde1 Nf6 26.Nxf6 Kxf6 27.Bc2 Ca sa previn o eventuala mutare de eliberare gen …c6-c5 27…Rge8 28.Re5


Dupa plasarea turnului pe campul e5, Negrul ramane fara contrajoc, el nu mai poate sa joace niciodata sa joace c5 sau e5. 28…Rd5 29.Rhe1 Rxe5 [29…Red8 30.Bb3] 30.Rxe5 Rg8 31.a4! Bd7 32.Bd3 Rb8 +/- Avantajul pozitional al Albului este consistent. Turnul si nebunul Negrului sunt tinute in loc, obligate sa-si apere pionii. De asemenea, regele Negrului nu poate sa treaca pe flancul damei in ajutor intrucat pica pionul din f5 atunci cand regele se afla pe coloana e. Va intrebati proabil cum am pierdut o asemenea pozitie. Este foarte greu intr-adevar, necesita un talent special pe care putini sahisti il poseda. 33.g3? cu ideea de a juca f4, o greseala ale caror efecte se vor vedea mai tarziu. Ideea corecta de castig -multumesc Andradei ca mi-a indicat-o dupa partida- era legata de 33.c4 [33.c4 bxc4 34.Bxc4 Ra8 35.b3 si Albul urmeasa sa joace Kc2 si Kc3, urmat de b3-b4, si ramane cu pion liber pe coloana a] 33…g4! Desi mai pune un pion pe alb, aceasta mutare face posibil contrajocul de mai tarziu al Negrului cu h5-h4. 34.Kc2?! [34.c4 era mereu valabila] 34…Rb7 35.Kd2? In continuare 35.c4 era mutarea ce dadea sanse de castig. Ar fi urmat 35…bxc4 36.Bxc4 Ra7 iar un pic mai tarziu Albul isi face pion liber pe coloana a dupa b2-b4 35…Rb8 36.b3 Rb7 37.c4


Da, era in continuare o idee buna. 37…bxc4 38.bxc4? Dupa aceasta mutare Albul sta in continuare mai bine, dar castigul devine problematic. Era clar mai bine 38.Bc4 cu ideile expuse mai sus valabile in continuare. 38…Ra7 39.Bc2 Ra8 40.Bd1? cu ideea f2-f4, pentru a stabiliza turnul la e5, in vederea unui eventual d4-d5; totusi, se permite regelui advers sa traverseze spre flancul damei, ceea ce este o imensa gafa strategica 40…Ke7 41.f4 Kd6 Negrul a reusit sa-si aduca si regele pe flancul damei. 42.Bc2 Ra7 43.Kc3 [Dupa un calcul superficial, am preferat sa nu intru pe varianta urmatoare, care da Albuluisansedecastig 43.c5+ Kc7 44.Bb3 Rb7 45.Kc3 Rb4 +/-] 43…Ra8 44.Bb1 [44.c5+ Kc7 45.Bb3 Re8 si Negrul se apara; 44.Bb3 h5 45.c5+ Ke7 46.d5! era o idee demna de luat in seama, spre exemplu 46…cxd5 47.Bxd5 Ra7 +/-(47…Rc8 48.c6! +/- 48…Bxc6?? (48…Kd8 49.Kb3 exd5 50.cxd7 +/-) 49.Rxe6+ Kd7 50.Rxc6 Rxc6+ 51.Bxc6+ Kxc6 52.Kc4 +-) ] 44…h5! Brusc, Negrul capata contrajoc legat de deschiderea coloanei h, si patrunderea turnului pe ea. Albul a facut mult prea multe mutari de asteptare. Cand ai initiativa si nu continui cu mutari active, initiativa se duce, si adversarul capata el initiativa pana la urma- una dintre moralele acestei partide. 45.Bc2 h4 46.Bb3 Prea tarziu…. 46…hxg3 47.hxg3 Rh8 48.c5+ Ke7 49.d5? Deschide jocul in favoarea Negrului, intr-un moment in care acesta gasise un contrajoc. [49.Re3 = Albul daca bate pasul pe loc are remiza la discretie, doar cu un turn activ Negrul nu are cum sa obtina mai mult] 49…cxd5 50.Bxd5 Rh3 51.Re3 Albul are iluzia ca sta mai bine in continuare si ca joaca la castig… 51…Kd8! Pionul e6 este intangibil, deaorece Albul ar pierde ambii pioni g si f. 52.Bb3?


[52.Bg2 Rh2 53.Bf1 =] 52…e5! Albului i-a scapat aceasta mutarem, care vine ca un soc. Acum Albul se mai poate salva doar cu mutari unice. 53.Rxe5??[53.Rd3! exf4 54.c6 Rxg3 55.cxd7 era ultima sansa de remiza a Albului; 53.fxe5? f4! –+] 53…Rxg3+ 54.Kb2 Rf3 55.c6 Bc8! 56.Rd5+ Kc7 57.Rd4? g3 –+58.Bd5 g2


0–1

Ne dorim ca antrenamentele sa fie cat mai variate, sa contina cat mai multe elemente. Un antrenament ideal contine si elemente de teorie, si finaluri, si strategie, si ceva tactica.

Cum multi dintre ai nostrii au spus in repetate randuri ca au nevoie sa invete finaluri de turnuri si pioni, am continuat cu asa ceva. Am inceput cu cele doua pozitii esentiale pe care trebuie sa le stie orice sahist, pozitiile Philidor si Lucena. Acestea au fost prezentate in trecut la noi pe blog, iata linkurile la articolele respective, foarte bune:

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/08/13/intelegerea-pozitiei-lucena-1/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/08/20/intelegerea-pozitiei-lucena-2/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/08/30/intelegerea-pozitiei-philidor-1/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/09/08/intelegerea-pozitiei-philidor-2-2/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/09/10/intelegerea-pozitiei-philidor-3/

Dupa ce am parcurs si acestea, ne-au mai ramas vreo 5-10 minute, astfel ca am incheiat cu cateva pozitii de tactica. Problemele de mai jos par si chiar sunt foarte usoare, dar nivelul lor va creste gradual.

poz 1: Albul muta si face remiza

poz 2: Negrul muta si castiga

poz 3: Negrul muta. Albul propune remiza 🙂

poz 4: Albul muta si castiga

poz 5: Albul muta si castiga

poz 6: Albul muta si castiga


poz 7: Albul muta si castiga


poz 8: Negrul muta si castiga

poz 9: Negrul, la mutare gafeaza: 1…Rf7? Cum speculeaza Albul aceasta greseala?

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

Un final instructiv de dame si pioni condus milimetric catre victorie de catre Alehin

Posted by Preda Iulian pe 22 decembrie 2015


Intotdeauna am fost slab la finaluri de dame si pioni. Incepand cu perioada junioratului si continuand pana in ziua de azi a ‘carierei’ mele, am pierdut mai mereu pozitii care trebuiau sa se incheie remiza si am facut remiza pozitii pe care trebuia sa le castig. Ultima oara mi s-a intamplat anul trecut in decembrie la Memorialul Revolutiei. Jucam cu …Indianul, si dupa o partida in care avantajul a alternat pe rand de ambele parti, am intrat intr-un final de dame si pioni cu un pion in plus. Partida a durat mai bine de 150 de mutari si n-am reusit sa castig finalul, si nici macar sa-mi dau seama ulterior cam pe unde am ratat castigul. Nu este de mirare ca de cate ori gasesc pe net cate un final de dame si pioni comentat, ma holbez la monitor si incerc sa mai aflu cate ceva. Urmatorul final de dame si pioni mi-a placut foarte mult, si m-am hotarat sa-l traduc pentru blog.(Adi Stanca)

(SURSA: DADIAN CHESS)

In finaluri de dame si pioni, precum si in alte tipuri de finaluri, un pion liber departat joaca uneori un rol important. Dam spre exemplu urmatoarea partida jucata de catre Alehin cu Negrul, in care dama Albului a fost deviata de catre un puternic pion trecut al Negrului aflat pe coloana a, in timp ce pionul trecut al Albului de pe coloana d a fost cu usurinta oprit de catre regele centralizat al Negrului.

AlexanderAlekhine.jpg

Alehin, un campion mondial care merita sa fie studiat cu atentie

Este o partida care ne atrage atentia datorita modului in care Alehin reuseste sa castige cu foarte putin material ramas pe tabla. Aceasta partida a fost jucata in primul turneu jucat de catre Alehin dupa victoria din meciul pentru titlul de Campion Mondial obtinuta in fata lui Capablanca in 1927. Iata partida, cu comentariile lui Kotov:

Marshall Frank – Alekhine Alexander [D05]

Bradley Beach, 1929

 

1.d4 Nf6 2.Nf3 e6 3.e3 c5 4.Bd3 d5 5.c3 Bd6 6.0–0 Nbd7 7.Nbd2 0–0 O varianta bine stiuta din Sistemul Colle. Aceasta deschidere era la moda la un moment dat, dar dupa ce s-au gasit cateva metode de a egala cu Negrul a fost reevaluata ca o deschidere care nu da Albului avantaj. 8.e4 Albul este nevoit sa accepte un pion izolat pe d4 deoarece schimbul preliminar de pioni pe c5 nu prea este bun. Exact din acest motiv Negrul si-a dezvoltat calul la d7. 8…cxd4 9.cxd4 dxe4 10.Nxe4 Nxe4 11.Bxe4 Qb6! Aceasta mutare este considerata ca fiind cea mai buna. Negrul ataca pionul b si previne dezvoltarea nebunului Albului de la c1. 12.Ne5 Era mai tare 12.Qe2 urmata de 13.Be3 sau 13.Bg5 [12.Bc2 Nf6 13.Bg5 Nd5 14.Qd3 g6 15.Bb3 Bd7 16.Qe4 f6 17.Bxd5 exd5 18.Qxd5+ Rf7 19.Bxf6 Be6 20.Qg5 Raf8 21.d5 Rxf6 22.dxe6 Rxe6 23.Qd5 Kg7 24.Qd4+ Qxd4 25.Nxd4 Re4 26.Rad1 Bc5 Steen,P-Hess,C/BL2-N 8182 1982/BIG 80/1/2–1/2 (47); 12.Bd3 Nf6 13.Qe2 Bd7 1/2–1/2 Thomas,A-Baseler,N/PF-chC Mehlingen 1992/GER 05; 12.Re1 Nf6=] 12…f5


Previne in mod decisiv incercarile Albului de atac pe flancul regelui. In continuare Alehin apara in mod excelent slabiciunea ce a rezultat pe e6. [Varianta urmatoare justifica mutarea anterioara a Albului 12…Bxe5 13.dxe5 Nxe5 14.Bxh7+ urmat de 15.Qh5+] 13.Nxd7 Bxd7 14.Bf3 Bc6 15.Re1 Kh8! 16.Bg5[Albul nu intra in capcana 16.Rxe6? Bxf3 17.Qxf3 Bxh2+] 16…Rae8 17.Rc1 Aceasta mutare permite lui Alehin sa preia initiativa si sa obtina o pozitie mai buna. Era mai promitatoare 17.Bxc6 17…Bxf3 18.Qxf3 Qxb2 19.Rb1 Qxa2 20.Rxb7 Rb8 21.g3


Marshall isi face luft pentru rege pentru a putea continua cu 22.Reb1, mutare care momentan nu este posibila datorita 22.. .Qxb1+!. Totusi, aceasta mutare de pion da lui Alehin posibilitatea de a schimba nebunii si in acelasi timp sa produca pagube mari structurii de pioni din fata regelui lui Marshall. 21…f4! 22.Bxf4 [Capturarea cu pionul 22.gxf4 era mai rea datorita mutarii 22…h6] 22…Bxf4 23.gxf4 [23.Qxf4! este o resursa tactica ce le-a scapat celor doi jucatori, precum si lui Kotov 23…Rbd8 24.Rf7 Rxf7 25.Qxf7 cu joc egal- AS] 23…Rxb7 24.Qxb7 Qd2


Finalul de piese grele este favorabil Negrului. Toti cei patru pioni ai Albului sunt izolati si slabi, si regele sau este expus. Totusi, materialul redus nu permite lui Alehin sa decida partida cu un atac de mat. El a fost nevoit pana la urma sa schimbe turnurile. 25.Qe4 h6 26.Qe3 Qb2 27.Qe5 Rf6 28.Re3 Qb1+ 29.Kg2 Qb7+ 30.Kg1 Qf7 31.Qb8+ Kh7 32.Qb1+ Rf5 33.Qe4 Qf8 34.Re2 a5


Dupa indelungi manevre, Alehin isi pune finalmente in miscare pionul liber. Aceasta il forteaza pe Marshall sa se gandeasca la o modalitate de a-si crea propriul pion liber. 35.Qxe6 Rxf4 36.d5 Rd4 37.Re4 Rd2 38.Re2 Rxe2 39.Qxe2 Qf5


La suprafata finalul de dame si pioni pare absolut egal, dar nu este deloc asa. Nu este nici un dubiu ca Negrul sta mai bine. In primul rand, regele sau sta mai bine decat al Albului, desi acesta nu este un factor decisiv. Principalul factor este pionul liber al Negrului, care este motiv de ingrijorare pentru dama Albului, care este astfel distrasa de la orice fel de atac pe flancul regelui. In acest timp, pionul Albului de la d5 va fi luat in primire in curand de catre regele Negrului, care va fi in curand centralizat. Este interesant de urmarit cum reuseste Campionul Mondial sa concretizeze un avantaj aparent insignifiant impotriva unui jucator puternic precum marele maestru american. 40.Qd1 Qg6+ 41.Kf1 Qa6+ 42.Kg2 Qd6 43.Qd4 Kg8


Regele se indreapta catre pionul d5 pentru a ajuta dama ori in stoparea acestui pion periculos, ori chiar in capturarea lui. 44.Qc4 Kf7 45.Qb5 Qd8 46.f4Pentru a-i lua regelui Negrului campul e5, in caz ca acesta se decide sa se stabileasca la d6. 46…Qc7 47.Kf3 Qc3+ 48.Kg4 Acesta este primul indicator al puterii unui pion liber departat . Regele Albului nu poate sa ajunga la e4 deoarece 48…Qb4+ ar duce la un final de pioni usor castigat de catre Negru. 48…Ke7 49.Qb6 Marshall nu observa inteligenta poanta tactica a Campionului Mondial. El trebuia sa joace 49.h4, prevenind urmatoarea ‘lovitura de ciocan’ din partea pionului Negrului. Dar chiar si atunci, dupa 49…Kd6 Negrul are sanse de castig rezonabile. 49…h5+!


Aceasta mutare forteaza infrangerea Albului in cateva mutari. 50.Kxh5–+ Albul era obligat sa ia pionul; altfel Negrul forteaza schimbul damelor cu un sah la f6. 50…Qh3+ 51.Kg5 Qg2+ 52.Kf5 [Sau 52.Kh4 Qxh2+ 53.Kg4 Qg2+ 54.Kh4 Qxd5 si cu un pion in plus Negrul trebuie sa castige] 52…Qxd5+ 53.Kg6 Albul nu poate sa evite finalul de pioni in nici un fel. 53…Qd6+ 54.Qxd6+ Kxd6 55.f5 a4 56.Kxg7 a3 57.f6 a2 58.f7 a1Q+ 59.Kg8 Qg1+


0–1

AICI SE POATE VEDEA PARTIDA: http://www.colclubi.site11.com/Partide/bradley_beach/bradley_beach.htm

Voi adauga in incheiere observatia ca Alehin era in mod particular foarte bun in finalurile de dame si pioni, pe care le juca impecabil. Oricine se uita la partidele sale va gasi multe exemple similare.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

 
Şiraguri de gânduri

gânduri înşirate pe aţa vieţii

Dorian`S Blog Suburbia iBraila

O soțietate fără prințipuri carevasăzică că nu le are

Don Charisma

because anything is possible with Charisma

andrei plimbarici

Calatorind Descoperi

Elena Elly Coman

La zi cu stirile locale si nationale

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

Personalitate autentica

Prefer sa fiu criticat pentru ceea ce sunt decat iubit pentru ceea ce nu sunt.

Iluzia timpului in cinema

”De ce ne putem aminti trecutul, insa nu ne putem aminti viitorul ?” - Stephen Hawking

Bisofficiallan

World in your eyes!

Hiking Photography

Beautiful photos of hiking and other outdoor adventures.

iPlayooChess

Blog on How to Teach and Learn Chess and Improve Board Vision Using Contacts Method

הִפּוּכוֹפֹּה - יצירה פלינדרומית

שירה, פרוזה וריבועי קסם פלינדרומיים; פלינדרומים אקטואליים (פוליטיים-חברתיים)

BRAILA CHIREI

publicatie online de stiri din toate domeniile, comentarii

Mondnews24

Mondnews24 - Stiri

%d blogeri au apreciat asta: