Sah Micul Print Braila

"Nu cunosti decat lucrurile pe care le imblanzesti,spuse vulpea.Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic .Cumpara lucruri de-a gata de la negustori.Dar,cum nu exista negustori de prieteni,oamenii nu mai au prieteni.Daca vrei un prieten,imblanzeste-ma!"semper fidelis

Archive for the ‘Lectii de Sah Pentru Incepatori’ Category

10 motive pentru ca sa ne analizam partidele vechi

Posted by Preda Iulian pe 5 Ianuarie 2017


Au mai existat la noi pe blog articole (majoritatea traduceri) despre cat de benefic este sa ne  analizam propriile partide; una dintre sugestii era sa ne analizam partidele imediat dupa ce le-am jucat. In acest mod putem sa reflectam asupra gandurilor pe care le-am avut in timpul partidei, si sa le incorporam in analiza. Dar, in acelasi timp, exista destule motive ca sa ne analizam si partidele vechi, de asemenea! Iata cateva:

 

10440208_739494382811442_240265309774814101_n

  1. Chiar daca ne-am uitat la acea partida cu mare atentie acum 10 ani, programele de sah au facut progrese semnificative, asa ca putem vedea cateva mici detalii tactice pe care nu le-am observat niciodata. Sa ne asteptam la cateva surprize in acest sens!
  2. Similar, probabil ca nu aveam o baza de date potrivita, asa ca nu am analizat probabil asa cum trebuie partea de deschidere.
  3. Chiar daca am consultat o baza de date la acea vreme, asta a fost acum multi ani! Este util sa vedem partidele mai noi jucate in acea deschidere de atunci incoace.
  4. Partidele vechi ar putea sa fie inca relevante pentru repertoriul nostru de deschideri. Mai mult, poate ca am renuntat la o anumita deschidere datorita unei infrangeri dure. A fost acea infrangere cu adevarat rezultatul unei probleme legate de deschideri? Merita oare sa scoatem de la naftalina acele variante vechi la care am lucrat la vremea aceea saptamani intregi?
  5. Poate vom observa unele planuri strategice care nu ne-au venit in minte la vremea cand am jucat partida. Poate am invatat anumite teme strategice dupa ce am jucat acea partida, de altfel. Sa vedem ca anumite teme strategice pot fi aplicate unor pozitii deja familiare face mai util procesul de invatare.
  6. Privind mai multe partide mai vechi la rand ne facem o impresie mai buna in ceea ce priveste tendinta din partidele noastre. Sunt finalurile cu adevarat punctul nostru forte? Sau oare fiecare final pe care il jucam contine 2-3 greseli mari?
  7. Daca vrem sa studiem unele finaluri de nebuni, spre exemplu, este posibil sa nu fi jucat un asemenea final recent. Partidele vechi pot constitui un foarte bun material de studiu/analiza!. De observat faptul ca Mark Dvoretsky adesea foloseste partidele sale vechi drept exemple, si-i place sa adauge detalii la vechile descoperiri.
  8. Unele partide este posibil sa nu fi fost niciodata analizate (ex: nu am avut timp imediat dupa turneu, si ne-am uitat doar la 2-3 partide care pareau mai interesante). Dar chiar si partide simple pot sa contina multe detalii instructive!
  9. Dupa cativa ani de la jucarea partidelor, putem sa fim mai obiectivi in analiza, si sa cautam imbunatatiri in parti ale jocului unde nu ne-am uitat initial (ex: nu este placut sa te uiti peste o infrangere ce lasa urme emotionale).
  10. In plus fata avem sansa sa ne revedem vechea analiza, ceea ce ne dezvaluie cat de bine intelegem sahul!-sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in 1, Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori | Etichetat: , , | 1 Comment »

Planul de joc intr-o partida de sah!

Posted by Preda Iulian pe 11 Iulie 2016


Plan = strategie = joc poziţional. Nici un plan = înfrângere.

„Joaca dupa un plan.” De câte ori ati auzit fraza asta? Există multe modalităţi de a pierde un joc de şah, dar jocul fără un plan este garantat să va duca pe calea spre înfrangere.

Ce este un plan şi cum sa ne facem unul? Iată ce a avut de spus Emanuel Lasker.

„Gandul care sta în spatele jocului poziţional se numeşte plan. Planul are amploarea şi profunzimea care sunt impuse şi care, printr-o lenta si metodica constructie, oferă o structură poziţiei. Jucatorul poziţional gandeste înapoi: el concepe o poziţie la care doreste sa ajunga şi calculeaza cum sa ajunga la această poziţie, de care el este mai conştient decât cea de pe tabla. El vede etape succesive ale poziţiei vizate şi vizualizeaza etapele într-o ordine inversă. „(Lasker’s manual of Chess)
Siegbert Tarrasch a oferit sfaturi specifice pentru jocul de mijloc.

„Conducerea strategica a jocului de mijloc rezultă, în general, din deschidere. Frecvent unul dintre jucători si-a asigurat un avantaj uşor în deschidere şi acest lucru trebuie să fie dezvoltat mai departe în jocul de mijloc. De multe ori, formatiile de pionii arată direcţia pe care trebuie sa se desfasoare atacul. […] În sah, pentru a juca corect, nu putem niciodata sa facem ceea ce dorim, trebuie să facem numai ceea ce suntem obligaţi să facem, ceea ce cere poziţia.” (The Game of Chess)
Acesti doi mari maestri au atins mai multe puncte importante:

Jocul poziţional se bazează pe plan. Mutările individuale trebuie să se incadreze in planul de ansamblu.
Planul este se bazează pe vizualizarea unei poziţii viitoare şi pe calculul corect pentru a ajunge la ea. Un exemplu comun: vedeţi posibilitatea unui mat, asa ca va indreptati cu piesele voastre catre regele adversarului. Da, asta e un plan.

-Planul ia nastere din poziţia de pe tabla. Structura pionilor este una dintre cele mai importante elemente ale poziţiei.
Planul nu este folosit doar in jocul de mijloc, ci este important pentru toate fazele jocului. Mai jos sunt două poziţii familiare.

Planul începe cu prima mutare

1

Albul la mutare:)

Planul pentru această poziţie este una dintre primele lectii învăţate de către cei mai multi jucători:

-Impingeti niste pioni pentru a deschide liniile pentru nebuni şi dama.
-Dezvoltati-va piesele minore, avand in vedere centrul.
-Plasati-va dama într-o pozitie activa, dar sigură.
-Faceti rocada.
-Dezvoltati-va turnurile pe coloane deschise sau care ar putea fi deschise.

Da, asta e un plan. Este unul foarte bun, şi aplicabil ambilor jucători. Un jucător care urmează un plan diferit o cauta cu lumanarea.

Chiar şi cele mai simple poziţii cer un plan

2

Planul aici este inca una dintre primele lectii învăţate:

-Deplasaţi regele alb aproape de cel negru.
-Utilizaţi regele şi dama pentru a conduce regele negru la marginea tablei.
-Dati mat cu dama.

Da, asta e, de asemenea, un plan. În cazul în care albul nu reuşeşte să-l execute, jocul se va termina în cele din urmă ca remiza, din cauza regulii celor 50 de mutari.

Dupa cum spunea Tarrasch, planul pentru jocul de mijloc rezultă din deciziile luate în timpul deschiderii. Iată câteva poziţii tipice în care planul poate fi expus în câteva cuvinte. Toate aceste poziţii sunt tipice pentru un joc de la sfârşitul deschiderii şi începutul jocului de mijloc.

Gambit!

3

Albul la mutare

În această poziţie rezultata din Gambitul Regelui, albul a sacrificat un pion pentru o dezvoltare rapidă şi pentru coloana f deschisa. Cine sta mai bine?

Planul albului va fi sa profite de avansul de dezvoltare. Planul negrului va fi de a consolida avantajul material, sau poate de a materialul înapoi pentru a neutraliza presiunea albului.

Rocada pe flancuri opuse

4

Negrul la mutare

Alegerea când şi unde să facem rocada pregateste terenul pentru planurile bazate pe un atac asupra regelui. Cand jucătorii au efectuat rocada pe părţi opuse – albul pe flancul damei, si negrul pe flancul regelui, ca în această diagramă – planul adversarilor este acelaşi. Evitarea slăbirii structuri pionilor din jurul regele propriu şi lansarea celorlalti pioni împotriva regelui adversarului.

Aici, albul va avansa cu pionii g si h; negrul va avansa cu pionii a si b. Jucătorul care nu va urma acest plan, probabil, va pierde.

Centru blocat

5

Albul la mutare

În această diagramă, ambii jucători au pionii d si e imobilizati. Pionii c si f au devenit cei mai importanti pioni de pe tabla.

Albul va juca cxd6 sau c6 în funcţie de necesităţi. Negrul va juca fxe4 sau f4. Jocul ulterior va depinde de care linii vor fi deschise de aceste variaţii.

Lanţul de pioni

6

Albul la mutare

Un centru blocat este adesea asociat cu un lanţ de pion, la fel ca în această diagramă. Planul se învârte în jurul atacarii varfului şi bazei lanţului.

Negrul ameninţă fxe5. Daca albul preintampina acest lucru cu exf6, negrul va raspunde cu gxf6, planuind sa atace din nou lanţul cu e6-e5.

Pioni atarnati

7

Albul la mutare

Sunt pionii negrii de pe c5 şi d5 puternici sau slabi? Ei controlează pătrate cheie la b4, c4, d4, şi e4, dar sunt uşor de atacat.

Albul va încerca să-l facă pe negru sa avanseze unul dintre ei, creând un camp slab în fata celuilalt. Negrul va încerca să consolideze uşorul avantaj de spaţiu, prin pozitionarea corespunzatoare a celorlalte piese.

Atacul minorităţii

8

Negrul la mutare

Albul a folosit ultimele câteva mutări ca să ameninţe avansarea b4-b5. Negrul le-a utilizat pentru a ocupa o poziţie puternică pe coloana e.

Dupa b4-b5, daca negrul capturează 1… axb5 2.axb5 cxb5, pionul negru de pe b7 va fi slab. Daca negrul nu captureaza, 1.bxc6 bxc6 va lăsa un pion slab pe c6. Planul negrului trebuie să ia în considerare această ameninţare.

***
Diagramele precedente sunt exemple de planuri diferite, care sunt familiare multor jucători. Cum fiecare poziţie este diferita, fiecare are propriul plan corespondent. Sarcina voastra în timpul unui joc este de a formula acest plan în timpul avut la dispozitie, şi de a juca mutările voastre nefortate în conformitate cu acest plan. Iar asta nu este deloc o sarcină uşoară.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Deschideri, Finaluri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

Centrul si flancurile

Posted by Preda Iulian pe 10 Martie 2016


Comparativ cu centrul, flancurile joaca un rol mai mic in deschidere. Centrul ocupa o pozitie dominanta fata de flancuri. Astfel, atunci cand adversarul initiaza o operatiune de flanc insuficient pregatita in deschidere, adesea reusim sa anihilam aceasta diversiune cu o lovitura in centru.

Ratiunea strategica unei asemena lovituri este aceasta. Obtinerea controlului asupra centrului ne permite sa cream contra-amenintari care sunt mai periculoase. Dorind sa previna aceasta, adversarul nostru va fi fortat sa-si concentreze principala atentie asupra centrului. Si atunci operatiunile de pe flancuri incepute mai devreme vor fi intrerupte. Exploatand slabiciunile care s-au format aici, putem adesea sa organizam un atac puternic pe acelasi flanc unde adversarul nostru a incercat sa faca aceasta. (…)

Urmatoarea partida este un exemplu foarte instructiv pe aceasta tema:

Vajda,Arpad – Kotov,Alexander [B85]

Budapest-Moscow Budapest (8), 1949

1.e4 c5 2.Nf3 d6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 Nf6 5.Nc3 a6 6.Be2 e6 7.0–0 Qc7 8.f4 Nc6 9.Kh1 Be7 10.Bf3 Bd7 11.Nb3 0–0 12.Be3 Rfd8 13.Qe1 b5 14.g4


In punctul tranzitiei din deschidere in jocul de mijloc, Albul a inceput un atac direct pe flancul regelui. Atacul pare foarte periculos la prima vedere, in special daca luam in considerare faptul ca inainte de a lansa atacul Albul a luat cateva masuri preventive impotriva contra-actiunilor adversarului in centru. Totusi, Kotov gaseste ca este posibil sa dea o spargere in centru. A urmat: 14…b4! Negrul alunga mai intai calul din c3 care pune presiune in centru, si abia apoi actioneaza. 15.Ne2 e5! 16.f5 [16.fxe5? este evident foarte slaba, datorita 16…Nxe5! atacand nebunul din f3 si pionul g4.; nu era bine nici 16.g5 Ng4 17.Bxg4 Bxg4 18.f5 d5! etc] 16…d5!!


Kotov sacrifica un pion din consideratii pur pozitionale. 17.g5 Continuarea cea mai acceptabila la dispozitia Albului. [Daca Albul juca 17.exd5 Negrul intentiona 17…e4! 18.dxc6 exf3 19.cxd7 fxe2 20.Qxe2 Rxd7 dupa care Albul nici nu poate sa viseze la atac, in timp ce pozitia regelui sau este vulnerabila si cativa pioni sunt slabi. Initiativa Negrului ar compensa pe deplin pentru pionul sacrificat.] 17…Nxe4 18.Bxe4 dxe4 19.f6 Bf8 20.fxg7 Bxg7 21.Qh4 Ne7!


Negrul a obtinut superioritate totala in centru. Dar pe flanc Albul inca are un numar de amenintari, cum ar fi 22.Rxf7! urmat de Qxh7 si Rf1+ sau 22.Ng3 si atunci Nh5 si Nf5. Cu ultima sa mutare Kotov elimina pericolul. Abia dupa aceea trece la ofensiva. 22.Ng3 [22.Rxf7 Nf5!] 22…Ng6 Dama Albului este fortata sa ocupe campul h5. 23.Qh5 Qc8! Acopera campul f5 si ameninta sa castige dama. 24.Qe2 Bg4!


Negrul a obtinut o pozitie castigata. 25.Qf2 Bf3+ 26.Kg1 Nf4 27.Bxf4 exf4 28.Nxe4 Bxe4 29.Qxf4 Bg6 0–1

Este caracteristic faptul ca in aceasta partida lovitura in centru a fost urmata de o invazie chiar pe flancul care s-a dovedit a fi slabit de ofensiva lansata de Alb.

Exemplele anterioare ilustreaza cat de riscant este lansarea unui atac de flanc in deschidere cand propria pozitie in centru este inadecvat securizata. Invers, cand adversarul dumneavoastra a recurs la un asemenea diversiune pe flanc, ar trebui intotdeauna sa cautati o posibilitate de a respinge atacul printr-o contralovitura in centru.

Astfel putem sa formulam urmatoarea regula: soliditatea propriei pozitie in centru determina succesul atacului initiat pe flanc.

Desigur nu trebuie sa consideram ca aceasta regula se potriveste la toate situatiile posibile. Regulile sahului in general poti fi aplicate in conjunctie cu o abordare concreta, imaginativa a pozitiei.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Leave a Comment »

Sa ne antrenam impreuna!

Posted by Preda Iulian pe 22 Decembrie 2015


Ne doream de mult timp sa gasim un spatiu al nostru pentru antrenamente. Antrenamente serioase, intrucat desi stiam destule baruri si terase primitoare unde ne mai reuneam, acelea sunt spatii boeme, potrivite mai degraba pentru alt gen de activitati. S-au mai incercat si alte metode, antrenamente peInternet, dar nimic nu poate fi la fel de util ca un antrenament ‘face to face’, la fel cum aparitia si dezvoltarea sahului online nu va inlocui niciodata sahul cu tabla si adversar in fata.
In cele din urma norocul ne-a suras, si am intalnit un profesor universitar pasionat de sah. (multumim si pe aceasta cale Andradei, care a mijlocit aceasta intalnire) Acesta ne-a pus la dispozitie cu amabilitate un spatiu apartinand de Universitatea Bucuresti, si ni s-a alaturat la antrenamente, fiind cel mai sarguincios si mai activ ‘elev’. Ne-am adus acolo sahuri, si in general beneficiem de conditii tehnice excelente.
Suntem la inceput, abia ne organizam, invatam sa studiem sahul impreuna, invatam sa invatam.
Ne-am hotarat sa relatam si aici despre ce facem noi la antrenamente, din mai multe motive, pe care suntem siguri ca ai nostrii cititori le intuiesc.

 

 

 

Sedinta 1

Unul din elementele de baza ale antrenamentului unui jucator il reprezinta analiza propriilor partide. Un jucator poate afla multe despre el analizandu-si partidele, depistandu-si greselile, dandu-si seama unde mai are de lucrat. Astfel, unul dintre jucatorii mai experimentati ai grupului a aratat una dintre infrangerile sale, incercand sa-si arate gandurile cu sinceritate. Partida a aparut si pe blogul nostru acum un an, dar, de loc surprinzator, in urma unei analize mai amanuntite s-au descoperit multe idei noi, nebanuite la vremea respectiva.

Dar iata si partida respectiva:

Stanca,Adrian – Neumann,Thomas (2114) [B01]

CE amatori Pardubice (6), 29.07.2009

[AS]

La comentariul initial al partidei, aparuta si pe blog acum un an, am adaugat cateva idei si perspective noi descoperite impreuna pe parcursul primei intalniri, inca o dovada a utilitatii prezentarii propriilor partide. 1.e4 d5 2.Nc3 O incercare de a evita variantele principale, mai critice si mai bine studiate de catre un jucator obisnuit de Scandinava, precum adversarul meu. 2…dxe4 [2…d4 3.Nce2 c5 4.Nf3 (4.Ng3 e5 5.Bc4 Nc6 6.N1e2 pare mai princip iala dezvoltarea calului pe e2 pentru a juca mai repede f2-f4, dar Negrul are mutarea foarte incomoda pentru Alb 6…h5! cu ideea h4 la prima si caii Albului nu au campuri bune la dispozitie si nu merge 7.h4? deoarece Albul pierde un pion dupa 7…Be7) 4…Nc6 5.Ng3 e5 6.Bc4 Bd6 7.0–0 Nf6 = da joc egal, dar subsemnatul are rezultate bune in acest tip de pozitii] 3.Nxe4 Qd5!? Un mic truc al adversarului meu prin care ma baga inapoi in variantele principale, pe care doream sa le evit. 4.d3 mi s-a parut modesta, deoarece imi blocam nebunul de campuri albe, pe cand 4.Qf3 mi s-a parut hazardata si dubioasa de-a dreptul. [3…Bf5 4.Ng3 Bg6 5.Nf3 Nf6 6.Bc4 e6 7.0–0 Bd6 = cu joc absolut egal, miza partidei se muta in jocul de mijloc] 4.Nc3 Qa5 5.Bc4 c6 6.d3 Marturisesc ca am evitat mereu variantele principiale ale Scandinavei, acelea in care Albul joaca nu d4. Nu as putea spune exact de ce, dar probabil Freud si-ar explica aceasta prin anumite ‘traume’ suferite in copilarie, cand intr-adevar jucam cu d4 si pierdeam mereu. 6…Nf6 7.Nge2 [7.Nf3 Bg4 si legarea calului este sacaitoare pentru Alb] 7…Qc7?! Mi s-a parut slaba aceasta retragere a damei nefortata, dama care statea bine mersi la a5. In opinia mea, dama nu ar trebui sa se retraga la c7 decat atunci cand Albul joaca Bd2 si ameninta ceva gen Nd5. 8.d4!? dupa cum Negrul a pierdut un tempo jucand Qc7 am zis ca per total nu este pentru mine o pierdere de tempo sa joc d4 dupa ce am jucat d3 in prealabil, mai ales ca acum urmeaza sa joc Bf4 cu tempo. Desigur, principiala 8.0–0 era buna. 8…e6 Negrul isi semnaleaza intentia de a-si dezvolta nebunul din c8 via b7, renuntand la optiunea de a-l dezvolta pe f5, sau g4 9.Bf4 Bd6?! Schimbul perechii de nebuni este mai degraba in favoarea Albului, intrucat are nebunul de campuri albe mai tare decat al Negrului. Desigur, in perspectiva, si nebunul din c8 poate deveni competitiv pe diagonala lunga a8-h1, daca Negrul joaca b5 si c5 la timpul potrivit. 10.Qc1?!


 Intentia mea in mare este OK, si anume de a schimba si damele, cu final favorabil, dar 10. Qd2 era mai elastica, lasa deschisa optiunea 0–0–0; nu as putea spune la ce m-am gandit cand am jucat aceasta mutare. ..sau daca m-am gandit. 10…b6?! Negrul ram ane per total cu o pierdere de tempo, deoarece peste cateva mutari el a jucat b6-b5. Trebuia direct b7-b5, mai ales ca era cu tempo. El a avut probabil o idee intitiala cu dezvoltarea nebunului pe b7 urmata de c6-c5, dar nu a ramas consecvent pe idee. 11.Bxd6 Qxd6 12.a3? Intentionam sa joc 12.Qf4 si m-a incomodat raspunsul 12… Qb4!? la care dupa 13.Bb3 Ba6! nebunul Negrului ocupa o diagonala frumoasa. Ar fi trebuit sa caut o alta solutie, intrucat 12. a3? arata ca o pierdere de tempo- si chiar este. 12…0–0 13.Qf4 Qxf4?! Negrul accepta de bunavoie intrarea intr-un final un pic mai slab, in care Albul ramane cu joc confortabil. Era mai ambtioasa pastrarea damelor pe tabla, si Negrul are multe idei de continuare a jocului intr-un mod dinamic, cu damele pe tabla. 14.Nxf4 Rd8 15.0–0–0 b5? Sinucidere pozitionala din partea Negrului; acum nebunul ramane inchis inauntrul lantului de pioni, iar Albul are excelente campuri pentru caii sai, e5 si c5- de altfel slabiciunile pe campuri negre ale Negrului devin permanente. Dupa 15…Ba6! Negrul nu ar avea probleme deosebite. 16.Be2 cu ideea relocarii nebunului pe diagonala lunga h1–a8, de unde va domina nebunul advers, redus la pasivitate. 16…a5 17.Bf3 Se ameninta 18.Nxb5 17…Ra7 Negrul intentiona initial sa joace 17…b4, dar dupa 18.Na4 Albul incepe sa se infiltreze pe campuri negre. [17…Nd5] 18.Ne4 Albul planuieste sa schimbe caii, pentru a ramane cu nebun bun contra nebun rau. 18…Nxe4 19.Bxe4 g5


Negrul vrea sa ia spatiu pe flancul regelui, dar isi provoaca singur aparitia de noi slabiciuni pe campuri negre. 20.Ne2 [20.Nh5 f5 21.Bf3 +/=] 20…f5? Negrul continua sa faca mutari antipozitionale si sa-si plaseze pionii pe alb; el are avantaj de spatiu dar este un avantaj iluzoriu. 21.Bd3 Rg7 22.c3 Pentru a-mi elibera calul de la apararea pionului d4. 22…Kf7 23.Ng3 [23.h4! mi-a scapat forta acestei mutari, observata la analiza de catre Vlad Sulita 23…g4 a) 23…h6?! 24.hxg5 hxg5 25.g4! +/- si pozitia se deschide in favoarea Albului(25.Rh6 +/=) ; b) 23…gxh4 24.Rxh4 Nd7 (24…Rxg2 25.Rxh7+ Rg7 26.Rxg7+ Kxg7 27.Nf4+/-) 25.g3 +/- si Albul capata initiativa puternica, urmand a se dubla imediat pe coloana h, urmat deplasareacaluluipef4; 24.Nf4 si Albul are avantaj pozitional consistent] 23…Nd7 24.Nh5 Nu prea amenint a nimic calul de pe campul h5, dar e cam sacaitor acolo, si am intuit ca Negrul nu va rezista tentatiei si-mi va propune schimbul de cai, urmand sa raman cu un final comfortabil de tip nebun bun contra nebun rau. Ce-i drept, mai sunt si turnuri pe tabla… 24…Rgg8 25.Rde1 Nf6 26.Nxf6 Kxf6 27.Bc2 Ca sa previn o eventuala mutare de eliberare gen …c6-c5 27…Rge8 28.Re5


Dupa plasarea turnului pe campul e5, Negrul ramane fara contrajoc, el nu mai poate sa joace niciodata sa joace c5 sau e5. 28…Rd5 29.Rhe1 Rxe5 [29…Red8 30.Bb3] 30.Rxe5 Rg8 31.a4! Bd7 32.Bd3 Rb8 +/- Avantajul pozitional al Albului este consistent. Turnul si nebunul Negrului sunt tinute in loc, obligate sa-si apere pionii. De asemenea, regele Negrului nu poate sa treaca pe flancul damei in ajutor intrucat pica pionul din f5 atunci cand regele se afla pe coloana e. Va intrebati proabil cum am pierdut o asemenea pozitie. Este foarte greu intr-adevar, necesita un talent special pe care putini sahisti il poseda. 33.g3? cu ideea de a juca f4, o greseala ale caror efecte se vor vedea mai tarziu. Ideea corecta de castig -multumesc Andradei ca mi-a indicat-o dupa partida- era legata de 33.c4 [33.c4 bxc4 34.Bxc4 Ra8 35.b3 si Albul urmeasa sa joace Kc2 si Kc3, urmat de b3-b4, si ramane cu pion liber pe coloana a] 33…g4! Desi mai pune un pion pe alb, aceasta mutare face posibil contrajocul de mai tarziu al Negrului cu h5-h4. 34.Kc2?! [34.c4 era mereu valabila] 34…Rb7 35.Kd2? In continuare 35.c4 era mutarea ce dadea sanse de castig. Ar fi urmat 35…bxc4 36.Bxc4 Ra7 iar un pic mai tarziu Albul isi face pion liber pe coloana a dupa b2-b4 35…Rb8 36.b3 Rb7 37.c4


Da, era in continuare o idee buna. 37…bxc4 38.bxc4? Dupa aceasta mutare Albul sta in continuare mai bine, dar castigul devine problematic. Era clar mai bine 38.Bc4 cu ideile expuse mai sus valabile in continuare. 38…Ra7 39.Bc2 Ra8 40.Bd1? cu ideea f2-f4, pentru a stabiliza turnul la e5, in vederea unui eventual d4-d5; totusi, se permite regelui advers sa traverseze spre flancul damei, ceea ce este o imensa gafa strategica 40…Ke7 41.f4 Kd6 Negrul a reusit sa-si aduca si regele pe flancul damei. 42.Bc2 Ra7 43.Kc3 [Dupa un calcul superficial, am preferat sa nu intru pe varianta urmatoare, care da Albuluisansedecastig 43.c5+ Kc7 44.Bb3 Rb7 45.Kc3 Rb4 +/-] 43…Ra8 44.Bb1 [44.c5+ Kc7 45.Bb3 Re8 si Negrul se apara; 44.Bb3 h5 45.c5+ Ke7 46.d5! era o idee demna de luat in seama, spre exemplu 46…cxd5 47.Bxd5 Ra7 +/-(47…Rc8 48.c6! +/- 48…Bxc6?? (48…Kd8 49.Kb3 exd5 50.cxd7 +/-) 49.Rxe6+ Kd7 50.Rxc6 Rxc6+ 51.Bxc6+ Kxc6 52.Kc4 +-) ] 44…h5! Brusc, Negrul capata contrajoc legat de deschiderea coloanei h, si patrunderea turnului pe ea. Albul a facut mult prea multe mutari de asteptare. Cand ai initiativa si nu continui cu mutari active, initiativa se duce, si adversarul capata el initiativa pana la urma- una dintre moralele acestei partide. 45.Bc2 h4 46.Bb3 Prea tarziu…. 46…hxg3 47.hxg3 Rh8 48.c5+ Ke7 49.d5? Deschide jocul in favoarea Negrului, intr-un moment in care acesta gasise un contrajoc. [49.Re3 = Albul daca bate pasul pe loc are remiza la discretie, doar cu un turn activ Negrul nu are cum sa obtina mai mult] 49…cxd5 50.Bxd5 Rh3 51.Re3 Albul are iluzia ca sta mai bine in continuare si ca joaca la castig… 51…Kd8! Pionul e6 este intangibil, deaorece Albul ar pierde ambii pioni g si f. 52.Bb3?


[52.Bg2 Rh2 53.Bf1 =] 52…e5! Albului i-a scapat aceasta mutarem, care vine ca un soc. Acum Albul se mai poate salva doar cu mutari unice. 53.Rxe5??[53.Rd3! exf4 54.c6 Rxg3 55.cxd7 era ultima sansa de remiza a Albului; 53.fxe5? f4! –+] 53…Rxg3+ 54.Kb2 Rf3 55.c6 Bc8! 56.Rd5+ Kc7 57.Rd4? g3 –+58.Bd5 g2


0–1

Ne dorim ca antrenamentele sa fie cat mai variate, sa contina cat mai multe elemente. Un antrenament ideal contine si elemente de teorie, si finaluri, si strategie, si ceva tactica.

Cum multi dintre ai nostrii au spus in repetate randuri ca au nevoie sa invete finaluri de turnuri si pioni, am continuat cu asa ceva. Am inceput cu cele doua pozitii esentiale pe care trebuie sa le stie orice sahist, pozitiile Philidor si Lucena. Acestea au fost prezentate in trecut la noi pe blog, iata linkurile la articolele respective, foarte bune:

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/08/13/intelegerea-pozitiei-lucena-1/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/08/20/intelegerea-pozitiei-lucena-2/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/08/30/intelegerea-pozitiei-philidor-1/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/09/08/intelegerea-pozitiei-philidor-2-2/

https://iulianceausescu.wordpress.com/2009/09/10/intelegerea-pozitiei-philidor-3/

Dupa ce am parcurs si acestea, ne-au mai ramas vreo 5-10 minute, astfel ca am incheiat cu cateva pozitii de tactica. Problemele de mai jos par si chiar sunt foarte usoare, dar nivelul lor va creste gradual.

poz 1: Albul muta si face remiza

poz 2: Negrul muta si castiga

poz 3: Negrul muta. Albul propune remiza 🙂

poz 4: Albul muta si castiga

poz 5: Albul muta si castiga

poz 6: Albul muta si castiga


poz 7: Albul muta si castiga


poz 8: Negrul muta si castiga

poz 9: Negrul, la mutare gafeaza: 1…Rf7? Cum speculeaza Albul aceasta greseala?

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

Un final instructiv de dame si pioni condus milimetric catre victorie de catre Alehin

Posted by Preda Iulian pe 22 Decembrie 2015


Intotdeauna am fost slab la finaluri de dame si pioni. Incepand cu perioada junioratului si continuand pana in ziua de azi a ‘carierei’ mele, am pierdut mai mereu pozitii care trebuiau sa se incheie remiza si am facut remiza pozitii pe care trebuia sa le castig. Ultima oara mi s-a intamplat anul trecut in decembrie la Memorialul Revolutiei. Jucam cu …Indianul, si dupa o partida in care avantajul a alternat pe rand de ambele parti, am intrat intr-un final de dame si pioni cu un pion in plus. Partida a durat mai bine de 150 de mutari si n-am reusit sa castig finalul, si nici macar sa-mi dau seama ulterior cam pe unde am ratat castigul. Nu este de mirare ca de cate ori gasesc pe net cate un final de dame si pioni comentat, ma holbez la monitor si incerc sa mai aflu cate ceva. Urmatorul final de dame si pioni mi-a placut foarte mult, si m-am hotarat sa-l traduc pentru blog.(Adi Stanca)

(SURSA: DADIAN CHESS)

In finaluri de dame si pioni, precum si in alte tipuri de finaluri, un pion liber departat joaca uneori un rol important. Dam spre exemplu urmatoarea partida jucata de catre Alehin cu Negrul, in care dama Albului a fost deviata de catre un puternic pion trecut al Negrului aflat pe coloana a, in timp ce pionul trecut al Albului de pe coloana d a fost cu usurinta oprit de catre regele centralizat al Negrului.

AlexanderAlekhine.jpg

Alehin, un campion mondial care merita sa fie studiat cu atentie

Este o partida care ne atrage atentia datorita modului in care Alehin reuseste sa castige cu foarte putin material ramas pe tabla. Aceasta partida a fost jucata in primul turneu jucat de catre Alehin dupa victoria din meciul pentru titlul de Campion Mondial obtinuta in fata lui Capablanca in 1927. Iata partida, cu comentariile lui Kotov:

Marshall Frank – Alekhine Alexander [D05]

Bradley Beach, 1929

 

1.d4 Nf6 2.Nf3 e6 3.e3 c5 4.Bd3 d5 5.c3 Bd6 6.0–0 Nbd7 7.Nbd2 0–0 O varianta bine stiuta din Sistemul Colle. Aceasta deschidere era la moda la un moment dat, dar dupa ce s-au gasit cateva metode de a egala cu Negrul a fost reevaluata ca o deschidere care nu da Albului avantaj. 8.e4 Albul este nevoit sa accepte un pion izolat pe d4 deoarece schimbul preliminar de pioni pe c5 nu prea este bun. Exact din acest motiv Negrul si-a dezvoltat calul la d7. 8…cxd4 9.cxd4 dxe4 10.Nxe4 Nxe4 11.Bxe4 Qb6! Aceasta mutare este considerata ca fiind cea mai buna. Negrul ataca pionul b si previne dezvoltarea nebunului Albului de la c1. 12.Ne5 Era mai tare 12.Qe2 urmata de 13.Be3 sau 13.Bg5 [12.Bc2 Nf6 13.Bg5 Nd5 14.Qd3 g6 15.Bb3 Bd7 16.Qe4 f6 17.Bxd5 exd5 18.Qxd5+ Rf7 19.Bxf6 Be6 20.Qg5 Raf8 21.d5 Rxf6 22.dxe6 Rxe6 23.Qd5 Kg7 24.Qd4+ Qxd4 25.Nxd4 Re4 26.Rad1 Bc5 Steen,P-Hess,C/BL2-N 8182 1982/BIG 80/1/2–1/2 (47); 12.Bd3 Nf6 13.Qe2 Bd7 1/2–1/2 Thomas,A-Baseler,N/PF-chC Mehlingen 1992/GER 05; 12.Re1 Nf6=] 12…f5


Previne in mod decisiv incercarile Albului de atac pe flancul regelui. In continuare Alehin apara in mod excelent slabiciunea ce a rezultat pe e6. [Varianta urmatoare justifica mutarea anterioara a Albului 12…Bxe5 13.dxe5 Nxe5 14.Bxh7+ urmat de 15.Qh5+] 13.Nxd7 Bxd7 14.Bf3 Bc6 15.Re1 Kh8! 16.Bg5[Albul nu intra in capcana 16.Rxe6? Bxf3 17.Qxf3 Bxh2+] 16…Rae8 17.Rc1 Aceasta mutare permite lui Alehin sa preia initiativa si sa obtina o pozitie mai buna. Era mai promitatoare 17.Bxc6 17…Bxf3 18.Qxf3 Qxb2 19.Rb1 Qxa2 20.Rxb7 Rb8 21.g3


Marshall isi face luft pentru rege pentru a putea continua cu 22.Reb1, mutare care momentan nu este posibila datorita 22.. .Qxb1+!. Totusi, aceasta mutare de pion da lui Alehin posibilitatea de a schimba nebunii si in acelasi timp sa produca pagube mari structurii de pioni din fata regelui lui Marshall. 21…f4! 22.Bxf4 [Capturarea cu pionul 22.gxf4 era mai rea datorita mutarii 22…h6] 22…Bxf4 23.gxf4 [23.Qxf4! este o resursa tactica ce le-a scapat celor doi jucatori, precum si lui Kotov 23…Rbd8 24.Rf7 Rxf7 25.Qxf7 cu joc egal- AS] 23…Rxb7 24.Qxb7 Qd2


Finalul de piese grele este favorabil Negrului. Toti cei patru pioni ai Albului sunt izolati si slabi, si regele sau este expus. Totusi, materialul redus nu permite lui Alehin sa decida partida cu un atac de mat. El a fost nevoit pana la urma sa schimbe turnurile. 25.Qe4 h6 26.Qe3 Qb2 27.Qe5 Rf6 28.Re3 Qb1+ 29.Kg2 Qb7+ 30.Kg1 Qf7 31.Qb8+ Kh7 32.Qb1+ Rf5 33.Qe4 Qf8 34.Re2 a5


Dupa indelungi manevre, Alehin isi pune finalmente in miscare pionul liber. Aceasta il forteaza pe Marshall sa se gandeasca la o modalitate de a-si crea propriul pion liber. 35.Qxe6 Rxf4 36.d5 Rd4 37.Re4 Rd2 38.Re2 Rxe2 39.Qxe2 Qf5


La suprafata finalul de dame si pioni pare absolut egal, dar nu este deloc asa. Nu este nici un dubiu ca Negrul sta mai bine. In primul rand, regele sau sta mai bine decat al Albului, desi acesta nu este un factor decisiv. Principalul factor este pionul liber al Negrului, care este motiv de ingrijorare pentru dama Albului, care este astfel distrasa de la orice fel de atac pe flancul regelui. In acest timp, pionul Albului de la d5 va fi luat in primire in curand de catre regele Negrului, care va fi in curand centralizat. Este interesant de urmarit cum reuseste Campionul Mondial sa concretizeze un avantaj aparent insignifiant impotriva unui jucator puternic precum marele maestru american. 40.Qd1 Qg6+ 41.Kf1 Qa6+ 42.Kg2 Qd6 43.Qd4 Kg8


Regele se indreapta catre pionul d5 pentru a ajuta dama ori in stoparea acestui pion periculos, ori chiar in capturarea lui. 44.Qc4 Kf7 45.Qb5 Qd8 46.f4Pentru a-i lua regelui Negrului campul e5, in caz ca acesta se decide sa se stabileasca la d6. 46…Qc7 47.Kf3 Qc3+ 48.Kg4 Acesta este primul indicator al puterii unui pion liber departat . Regele Albului nu poate sa ajunga la e4 deoarece 48…Qb4+ ar duce la un final de pioni usor castigat de catre Negru. 48…Ke7 49.Qb6 Marshall nu observa inteligenta poanta tactica a Campionului Mondial. El trebuia sa joace 49.h4, prevenind urmatoarea ‘lovitura de ciocan’ din partea pionului Negrului. Dar chiar si atunci, dupa 49…Kd6 Negrul are sanse de castig rezonabile. 49…h5+!


Aceasta mutare forteaza infrangerea Albului in cateva mutari. 50.Kxh5–+ Albul era obligat sa ia pionul; altfel Negrul forteaza schimbul damelor cu un sah la f6. 50…Qh3+ 51.Kg5 Qg2+ 52.Kf5 [Sau 52.Kh4 Qxh2+ 53.Kg4 Qg2+ 54.Kh4 Qxd5 si cu un pion in plus Negrul trebuie sa castige] 52…Qxd5+ 53.Kg6 Albul nu poate sa evite finalul de pioni in nici un fel. 53…Qd6+ 54.Qxd6+ Kxd6 55.f5 a4 56.Kxg7 a3 57.f6 a2 58.f7 a1Q+ 59.Kg8 Qg1+


0–1

AICI SE POATE VEDEA PARTIDA: http://www.colclubi.site11.com/Partide/bradley_beach/bradley_beach.htm

Voi adauga in incheiere observatia ca Alehin era in mod particular foarte bun in finalurile de dame si pioni, pe care le juca impecabil. Oricine se uita la partidele sale va gasi multe exemple similare.

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Jucatori celebri, Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Finaluri de piese usoare +pion /figuri usoare

Posted by Preda Iulian pe 17 Decembrie 2015


Bruce Pandolfini a început sa predea sahul pentru prima oară în 1972, la un moment în care o intreaga clasa de educatori a apărut pentru a răspunde cerinţelor de instruire in şah din cauza „exploziei” lui Fischer, in lumea sahului mondial. Din 1972 până în 1977 el a predat, în medie, cincizeci de lectii private pe săptămână, iar aproximativ o treime dintre lecţiile sale s-au axat pe finaluri.

Bild 183-76052-0335

Fenomenul Fischer a generat o „explozie” fara precedent in sahul mondial

Un număr de cursuri structurate pe care le-a prezentat la diferite universităţi şi instituţii l-au forţat să-si prezinte mai concret ideile şi materialul pregatit pentru aceste cursuri, „modificat de experienţa acumulata la lecţii private şi seminarii, constituie cea mai mare parte a materialului”, în noua sa carte Endgame Workshop.
Rezultatul inseamna treizeci de lecţii, ce acoperă 251 de pagini, care introduc concepte de bază pentru finaluri, cum ar fi maturile elementare, opoziţiile, campurile critice, şi promovarea pionilor, precum şi furnizarea perspectivelor unor jucători cu experienţă în problemele finalurilor mai complexe. El scrie că, „cea mai mare din ceea ce apare aici a pregatit pentru oameni reali, cu probleme reale in problemele şahului.”
Extras din „Endgame Workshop”
(Atelierul de finaluri)
de Bruce Pandolfini
Lecţia 27: piese minore şi pion vs piese minore

Piesă minoră şi pion vs. piesă minoră
În acest moment suntem pregatiti să infruntam un alt set de finaluri, în care piesele minore se confrunta reciproc, dar una dintre parti are un pion suplimentar.

447) Albul castiga

Primul pas: scoaterea nebunului negru de pe diagonala b8-h2
În diagrama 447, care este o poziţie familiară analizata de către Centurini, Albul are un pion periculos pe coloana calului, ajuns pe linia a şaptea. Nebunul negrului opreste transformarea, cu regele negru ajutandu-l prin impiedicarea nebunului alb de a bloca diagonala critica b8-h2 de la c7. Este de notat, de asemenea, că regii stau în opoziţie directă. În prima parte a soluţiei Albul găseşte o modalitate de a inlatura nebunul Negrului de pe diagonala b8-h2, începând cu 1. Bh4!. Fără îndoială, acest sacrificiu poate fi, si trebuie sa fie, refuzat, dar aceasta tactica câştiga timp pentru a transfera nebunul Albului pe diagonala a7-g1. După 1 …Bh2 2. Bf2 Bf4 (sau pe un alt loc sigur, pe diagonala b8-h2) 3. Ba7! Bh2 4. Bb8, şi acum Negrul trebuie să cedeze diagonala critica. Din fericire pentru Negru, nebunul Albului blocheaza pătratul de promovare. Acest lucru înseamnă că Negrul are la dispozitie o mutare pentru a plasa nebunul pe o alta diagonala defensivă, şi anume diagonala scurtă, a7-b8. Urmează 4 …Bg1, şi după 5. Bg3 (de exemplu) 5 …Ba7, Albul are sacrificiul deflector 6. Bf2!, iar pionul se va transforma în scurt timp. Daca diagonala defensivă scurtă (aici, a7-b8) ar fi fost cu un pătrat mai lunga, nebunulul Negrului ar fi fost în măsură să evite fundatura şi încă sa mai tină sub supraveghere patratul b8. Din păcate pentru el, un astfel de pătrat nu există şi Albul castiga.

Aici puteti vedea acest exercitiu.

448) Albul castiga


Albul pazeste deja la a7

 

În diagrama 448, cu regii în opoziţie diagonală, şi regele alb pe partea „scurtă” a pionului, Negrul nu are nici măcar posibilitatea de a repoziţiona nebunul pe cea mai scurta diagonala defensiva, deoarece a7 este deja păzit de rege alb. Astfel, 1. Bg5 Bg3 2. Be3 Bh2 3. Ba7 Bg3 4. Bb8 Bf2 5. Bh2 (printre altele), lasă Negrul fără resurse şi pionul se transformă.

Aici puteti vedea acest exercitiu.
449) Poziţia lui Centurini

Poziţia originala a lui Centurini

În poziţia originala a lui Centurini  (diagrama 449) nebunul negru nu începea de la g3, ci de la h2, astfel încât Albul nu are manevra câştigătoare de timp Bh4. În consecinţă, Albul trage de timp, aşteptand ca nebunul negru sa iasa din ungherul lui tihnit, destul de copt pentru a fi luat la tinta. Daca Negrul nu opune rezistenta, Albul câştigă cu 1. Bh4 Bf4 2. Bf2 Bh2 3. Ba7 Bg3 4. Bb8 Bf2 5. Bf4 Ba7 6. Be3 (similar cu manevra din pozitia 447). Dar să spunem că, după 1. Bh4 Negrul încearcă o apărare mai activa, 1… Kb5, cu scopul de a ajunge cu regele la a6, de unde acesta poate lua sub control campul a7. Albul continuă 2. Bf2 Ka6 3. Bc5 (o mutare de aşteptare care forţeaza nebunul Negrului sa mute, şi sa de expuna) 3… Bg3 4. Be7 (cautand un eventual blocaj la c7) 4… Kb6 (gonind înapoi ca sa pazeasca campul c7 de la c6) 5. Bd8+ Kc6. Am revenit în poziţia de plecare, dar cu o diferenţă: nebunul Negrului este expus capturarii, fiind acum pe g3 în loc de h2. Albul câştiga acum cu 6. Bh4! (forţând Negrul sa iroseasca un tempo pentru salvarea nebunului, în loc să îl folosească pentru a repoziţiona regele) 6… Bh2 7. Bf2, şi ne-am intors la ideea câştigătoare de bază.
Aici puteti vedea acest exercitiu.

sursa:https://iulianceausescu.wordpress.com /dan.Bujor

Posted in Finaluri, Jucatori celebri, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

Noile Legi ale Şahului : Ce s-a schimbat?

Posted by Preda Iulian pe 30 August 2015


De la 1 iulie 2009 iubitul nostru joc de şah are o noua ediţie a normelor sale oficiale: Legile Şahului. Cea mai cunoscută, si cea mai de temut schimbare este aşa-numita regulă a „toleranţei zero”: un jucător care ajunge cu doar cateva secunde întârziere la masă, pierde jocul. L-am intrebat pe arbitrul de top şi preşedinte al Comitetului FIDE pentru Reguli şi Regulamente de turneu, Geurt Gijssen: ce s-a schimbat, şi de ce?

La fiecare patru ani, oficiala „Lege a Şahului” poate fi revizuită şi îmbunătăţită de către Adunarea Generală a FIDE după o propunere a Comitetului FIDE pentru Reguli şi Regulamente de turneu. Versiunea curentă a intrat in vigoare pe 1 iulie 2005, iar acest lucru înseamnă că, de la data de 1 iulie, 2009 există o nouă versiune (deşi la momentul scrierii articolului -1 iulie- pe site-ul FIDE se gaseşte tot versiunea veche).

Geurt Gijssen, preşedinte al Comitetului FIDE pentru Reguli şi Regulamente de turneu, ne-a explicat că procesul de schimbare, care dureaza patru ani, începe întotdeauna cu multe sugestii din diferite directii:

Primesc mereu multe propuneri de modificare a regulilor, de la arbitri, organizatori … de data asta cred că au fost 122 în total. Dintre toate cele pe care le-am primit, am facut un document mare. De asemenea, destul de des includ sugestii primite la coloana mea de peChesscafe.

I-am întrebat pe membrii Comitetului, cine vrea să se uite la acest document preliminar, şi, de această dată, şase membri au votat cu privire la toate sugestiile colectate, prin completarea unui formular. Vă rog să reţineţi că eu nu am votat; am acţionat doar ca, să spunem, un secretar. Toate sugestiile pentru modificare care au fost votate cu 5-1 sau 6-0 au fost incluse, şi le-am respins pe cele care au fost votate cu 0-6 sau 1-5.

Toate sugestiile la care s-au primit voturi cu proporţii diferite, au fost puse împreună într-un document nou şi duse la Comitetul de Reguli care s-a reunit laOlimpiada de la Dresda. Acolo au fost prezenţi multi arbitri interesati de subiect, şi li s-a permis să participe la reuniuni – un total de aproximativ 85.

I-am lăsat pe toţi sa voteze, iar rezultatul l-am tratat ca pe un prim sondaj de opinii. În cazurile în care unele propuneri au fost susţinute de marea majoritate, le-am inclus pentru următorul proiect; doar în cazurile în care existau diferenţe mari de opinie am lăsat Comitetul de Reguli să voteze şi să decidă. Alteori, am început cu Comitetul de Reguli şi apoi toată şedinţa s-a votat.

Rezultatele unei astfel de întâlniri la o Olimpiadă, care adesea include noi sugestii, sunt duse la Comitetul Executiv, care discută despre tot, dar de obicei nu propune noi modificări. Versiunea finala a proiectului este adusă in fata Adunarii Generale, care îşi dă votul final. De data aceasta, a fost putin diferit, pentru ca Adunarea Generala nu a putut ajunge la un acord cu privire la regula 6 [regula de „toleranţă zero” – P.D.] şi a lăsat Consiliul Prezidenţial sa decida, în cursul reuniunii sale de la Istanbul, din martie 2009.

Noilor Legi ale Şahului – Ce s-a schimbat?

 
Vom începe prin a discuta schimbarea, cu proastă reputatie, cu privire la întârzieri, aşa-numita regulă a „toleranţei zero”: un jucător care ajunge cu doar cateva secunde mai târziu la masă, pierde jocul.

Sosirea (târzie), la masa de joc

Vechea regulă:

6.6 Dacă nici un jucător nu este prezent iniţial, jucătorul care are piesele albe va pierde tot timpul scurs pana in momentul sosirii lui, cu excepţia cazului în care regulile competiţiei spun altceva, sau daca arbitrul decide altfel.
6.7 Orice jucator care ajunge la tablă cu mai mult de o oră de la startul programat al sesiunii va pierde jocul cu excepţia cazului în care regulile competiţiei spun altceva, sau dacă arbitrul decide altfel.

 

Noua regulă:
Această regulă a fost deja testata la Olimpiada de la Dresda, din noiembrie 2008, la care marja de o ora a fost schimbata la zero, care a fost posibila pentru că Legile Şahului in vigoare din octombrie 2005 deja spuneau că este posibil să se ajungă cu întârziere de o oră cu excepţia cazului în care regulile competiţiei spun altceva, sau daca arbitrul decide altfel.

 

6.6 a. Orice jucător care ajunge la tablă după startul sesiunii va pierde jocul. Astfel, timpul implicit este 0 minute. Regulile competiţiei pot specifica altfel.

b. În cazul în care regulile unei competiţii specifica un alt timp implicit, se procedează după cum urmează. Dacă nici un jucător nu este prezent iniţial, jucătorul care are piesele albe va pierde tot timpul scurs pana in momentul sosirii lui, cu excepţia cazului în care regulile competiţiei spun altceva, sau daca arbitrul decide altfel.

Regula „toleranţei zero” a fost criticată destul de mult, după ce a devenit clar că arbitri o aplicau cu putin cam mult entuziasm. De exemplu, unui jucător care era deja la masa, dar se îndepartase în căutarea unui pix, i s-a dat partida pierduta prin neprezentare. Ceva similar s-a întâmplat la recentele campionate chinezesti, unde Hou Yifan i s-a dat partida pierdută, în ciuda faptului că ea era în sala de joc.


Geurt Gijssen
Dupa Gijssen, regula, de fapt, nu s-a schimbat atât de mult.

„Organizatorii de turnee au încă permisiunea de a modifica regula. Fie că textul de bază spune că timpul de întarziere poate fi o oră sau zero, în ambele cazuri organizatorul poate decide ca acesta să fie, să spunem, cincisprezece minute.

Partea criticabilă a regulii de „toleranţă zero”, „Orice jucător care ajunge la tablă, după începerea sesiunii pierde jocul„, ar putea încă să conducă la dezbateri, deoarece nu este clar dacă jucătorul ar trebui, de fapt, să fie asezat la masă înainte ca runda să înceapă oficial. Conform jurnalistului IM Stefan Löffler, „pentru Federaţia germană de şah prezenţa în zona turneului este de ajuns, aici incluzand toaletele si zonele unde se servesc gustari si racoritoare.” Organizatorii sunt sfatuiti sa includa unele clarificări cu privire la acest subiect în regulile turneului lor.

Gijssen continuă:

Aş dori să subliniez faptul că, în opinia mea, cea mai importantă schimbare este faptul că, în noile Legi ale Şahului partea care spunea…sau dacă arbitrul decide altfel, a fost eliminată. Aceasta înseamnă că un arbitru nu mai poate decide că a fost un caz de forţă majoră, într-o situaţie excepţională, care ar permite cuiva să joace, chiar şi după o întârziere mai mare de o oră. ”

„Apropo, menţionata ” sau arbitrul decide altfel „, este aplicabilă în cazul în care ambii jucători întârzie. Exemplu: regulile unui turneu stipulează că un jucător pierde jocul dacă ajunge după 15 de minute de la startul rundei. Să presupunem că ambii jucători sosesc după 10 minute. În acest caz, arbitrul poate să reducă 5 minute din timpul de joc al ambilor jucători în loc de 10 de minute doar din timpul albului. „

Poate fi de aşteptat ca mulţi organizatori de turnee sau chiar de competiţii să nu se deranjeze să verifice toate detaliile Legilor Şahului, şi pur şi simplu să mentioneze ca este un eveniment la care „se aplică Legile de Şah FIDE„.

Într-un scenariu, în care luăm în considerare cel mai rău caz, un jucător de club va călători vreme de câteva ore, undeva departe, pentru a juca un meci de echipă, ajunge cu două minute întarziere, pierde partida şi poate lua următorul tren către casă.

Gijssen: „Este adevărat, dar nu ar trebui să dăm vina pe Legile Şahului, ci pe organizator pentru că nu se gândeste la particularităţile evenimentului pe care-l organizează, sau pe arbitrul evenimentului, care nu a subliniat că de la 1 iulie este o situaţie nouă”.

 

În general, cred că organizatorii vor trebui să se gândească mai mult cum să aplice regulile de acum înainte. De exemplu regula 9, ceea ce înseamnă că pentru prima dată Legile Şahului permit oficial aşa-numita Regulă Sofia. Un organizator de turneu va trebui să decidă singur, dacă vrea să aplice Regula Sofia. „Opţional: fără remize „scurte”

De la data de 1 iulie, versiunea 2009 a Legilor Şah, la articolul 9, care se referă la remize, începe cu o nouă regulă suplimentară:

9.1 a. Regulile competiţiei pot specifica faptul că jucătorii nu pot ajunge la un acord pentru acceptarea unei remize, într-un anumit număr de mutări sau chiar fără ca acesta să fie specificat, fără acordul arbitrului.

Aceasta înseamnă că Regula Sofia nu a devenit (încă) o parte a Legilor Şahului, dar cel puţin acum a fost specificat faptul că organizatorilor le este permis să includă măsuri pentru prevenirea remizelor „scurte”.

În afară de aceasta, regula despre solicitarea în mod incorect a remizei este acum un pic mai simplă:

Vechea regulă:

9.5 Dacă un jucător solicită o remiză în conformitate cu articolul 9.2 sau 9.3, el va opri imediat ambele ceasuri. Lui nu îi este permis să-şi retragă cererea.

1. Dacă solicitarea se dovedeşte a fi corectă, partida se încheie imediat remiză.
2. Dacă solicitarea se dovedeşte a fi incorectă, arbitrul va adăuga trei minute la timpul de gândire rămas al adversarului. În plus, dacă solicitantul are mai mult de două minute pe ceas arbitrul va deduce jumătate din timpul rămas al solicitantul până la un maxim de trei minute. Dacă solicitantul are mai mult de un minut, dar nu mai mult de două minute, timpul rămas se va reduce la un minut. În cazul în care solicitantul are mai puţin de un minut, arbitrul nu va face nicio modificare a timpului reclamantului. Apoi, jocul va continua şi mutarea dorită va trebui să fie făcută.

Noua regulă: Gijssen: „Mulţi au găsit această regulă prea complicată, şi s-ar putea să aibă dreaptate. Acum, în cazul unei cereri incorecte, doar adversarul primeşte trei minute în plus. În opinia mea, cineva care vine cu o cerere incorectă ar trebui să fie pedepsit el însuşi, de asemenea, la fel ca în vechile norme, dar bine, acesta este modul în care vor fi lucrurile de acum”.

9.5 b. Dacă solicitarea se dovedeşte a fi incorectă, arbitrul va adăuga trei minute la timpul de gândire rămas al adversarului. Apoi, jocul va continua. Dacă solicitarea a fost bazată pe o mutare care s-a dorit a fi făcută, această mutare trebuie să fie făcută în conformitate cu articolul 4.

Telefoanele mobile

Cea mai renumită poveste despre un jucător de şah care a pierdut o partidă, pentru că i-a sunat telefonul, este în continuare cea a lui Ruslan Ponomariov. Telefonul lui a sunat în timpul unui meci între Ucraina şi Suedia, la Campionatele Europene pe echipe, Plovdiv 2003.

Articolul cu privire la telefoanele mobile avea nevoie de o schimbare, de asemenea, pentru că versiunea din 2005 a Legilor Şahului nu făcea precizări suficiente cu privire la faptul că, uneori, telefoanele scot sunete chiar şi când sunt oprite, ceea ce i s-a întâmplat chiar lui Nigel Short la Campionatul Uniunii Europene din 2008.

Veche regulă:

12.2 b. Este strict interzis să se aducă telefoane mobile sau alte mijloace electronice de comunicaţie, ne-autorizate de către arbitru, în locul de desfăşurare al jocurilor. Dacă telefonul mobil al unui jucător sună la locul de desfăşurare al jocului, în timpul desfăşurării acestuia, jucătorul va pierde jocul. Rezultatul adversarului se va stabili de către arbitru.

Noua regulă:

12.3 b. Fără permisiunea arbitrului jucătorilor le este interzis să aibă telefoane mobile sau alte mijloace electronice de comunicaţie în locul de desfăşurare al jocurilor, cu excepţia cazului în care acestea sunt complet oprite. Dacă orice astfel de dispozitiv produce un sunet, jucătorul va pierde jocul. Adversarul va câştiga. Cu toate acestea, dacă adversarul nu poate câştiga jocul prin orice serie de mutări legale, rezultatul acestuia va fi consemnat ca remiză.

Bliţ şi şah rapid

Legile Şahului includ, de asemenea, anexele, în care sunt tratate subiecte speciale, cum ar fi şahul rapid, bliţul, notaţiile algebrice, finalurile rapide când arbitrul nu este prezent şi norme pentru jocul cu jucători cu handicap vizual.

În general, s-ar putea spune că, pentru competiţiile de şah rapid, dar mai ales pentru cele de bliţ, au nevoie de reguli speciale, pentru că, aproape întotdeauna, nu există suficienţi arbitri prin preajmă. La turneele de bliţ cu multe mese, multe incidente mici se întâmplă pe timpul fiecărei runde, care nici măcar nu sunt considerate incidente, cum ar fi o mutare ilegală, sau un stegule care cade.

În şahul clasic arbitrul trebuie să fie chemat într-o astfel de situaţie, dar acest lucru ar fi imposibil într-un turneu de bliţ, şi de aceea o mutare ilegală pierde instantaneu pierde la bliţ, de exemplu pentru a preveni nevoia de mai mulţi arbitri.

Cu toate acestea, Gijssen şi mulţi alţii din Comitetul de Reguli şi Regulamente au fost de acord că, de exemplu, un Campionatul Mondial (de bliţ) nu ar trebui să fie decis de ceva minor ca o mutare ilegală jucată accidental. În general, s-au întrebat aceştia, de ce un Campionat Mondial (de bliţ) n-ar putea fi jucat în conformitate cu normele obişnuite? Ce s-ar întâmpla dacă am desemna un arbitru la masă?

Prin urmare, următoarele modificări au fost făcute.

ANEXE

Şah rapid

Vechea regulă:

B2. Jocul este reglementat de Legile Şahului ale FIDE, cu excepţia cazului în care următoarele Legi ale Şahului Rapid sunt prioritare.

Noua regulă:

A.3 Acolo unde există o supervizare adecvată a jocului, (de exemplu, un arbitru la cel mult trei partide) regulile competiţiei se aplică.

Bliţ

Vechea regulă:

C2. Jocul este reglementat de Legile Şahului Rapid ca în anexa B, cu excepţia cazului în care sunt prioritare următoarele Legile ale Bliţului. Articolele 10.2 şi B6 nu se aplică.

Noua regulă:

B.2 Acolo unde există o supervizare adecvată a jocului, (un arbitru de partidă) regulile competiţiei şi anexa A.2 se aplică.

O altă schimbare este în secţiunea a fosde jocuri suspendate. Astăzi, probabil că nu mai există nici măcar un singur turneu la care jocurile să fie suspendate, dar un organizator ar putea să dorească lucrul acesta. În plus, există situaţii în care un joc, pur şi simplu, nu poate fi continuat, şi trebuie să fie reluat ulterior. Pentru aceastea, proceduri pentru partidele suspendate au fost incluse în anexe.

(Nota traducătorului – Sunt, de asemenea, o serie de modificări cu privire la regulile pentru Chess960, care nu au fost traduse aici.)

Cu acest articol sperăm să fi oferit cititorilor noştri o idee de bază cu privire la modificările oficiale în Legile Şahului care au efect cu data de astăzi (1 iulie). În general, am dori să spunem că este foarte recomandat să se studieze aceste Legi o perioadă de timp suficientă, măcar o dată în viaţă! Din experienţă, ştim că lucrul acesta te poate salva de la pierderea unei jumătăţi sau chiar a unui punct întreg, şi de la multe dezbateri aprinse în sala de joc …

Articol publicat de Peter Doggers pe chessvibes

sursa:iulianceausescu.wordpress.com

SAM_2688

Posted in Adresa, Bunul Samaritean, Lectii de Sah Pentru Incepatori | Etichetat: , , | Leave a Comment »

Probleme de metodologie în formarea jucătorilor de şah

Posted by Preda Iulian pe 22 August 2014


La cererea noastră, cunoscutul antrenor franco-român a acceptat să ne dezvăluie câteva din «secretele» formării jucătorilor de şah, desprinse din lucrarea sa fundamentală «Metodologia antrenamentului şahist», pe care am avut deja plăcerea s-o prezentăm pe site-ul nostru. Experienţa lui ca antrenor şi jucător ne-ar putea ajuta să inţelegem mult mai bine anumite concepte şi fenomene din lumea şahului, subiecte extrem de delicate şi de negăsit în vreo altă carte de specialitate.

Profunzimea analizelor făcute de el in domeniul antrenoratului, se regăseşte şi în aceste articole bine fundamentate, finisate cu minuţiozitate şi talent literar.

In ceea ce ne priveşte, suntem convinşi că impărtăşirea din experienţa şi ştiinţa de o viaţă a maestrului antrenor este un lucru îmbucurător şi sperăm că fiecare din voi va găsi o bună parte din răspunsuri la întrebările pe care vi le puneţi. Căci formarea şi perfecţionarea tinerilor generaţii de jucători şi jucătoare este o treabă lungă şi anevoioasă, care nu poate fi realizată decât de câtre animatori şi antrenori talentaţi şi bine pregătiţi, dotaţi de concepţii metodologice sănătoase şi temeinice. Serialul va continua câteva luni bune, cel puţin o dată pe săptămână . Cred că acest lucru trebuie să ne bucure, mai ales că mulţi dintre cititorii şahisti au pus intrebări şi probleme de această natură pe blog. Aşteptăm deci părerile voastre pentru a putea continua această inedită experienţă.

Analiza propriilor sale partide

Forţa unui jucător de şah nu reprezintă niciodată o valoare exactă, neputând fi măsurată decât prin intermediul confruntărilor contra altor adversari. Cum poziţiile pe tablă varie mereu iar competiţiile se reînnoiesc cu adversari din ce în ce mai puternici, cel mai inteligent este să avem întotdeauna o atitudine perfecţionistă şi să profităm de cea mai mică ocazie pentru a ne ameliora. Din acest punct de vedere, o competiţie nu este numai o aventură pasionantă pe care o putem pregăti dinainte şi s-o trăim cu toate sentimentele sale ci, odată terminată, ea poate să reprezinte şi un excelent material pentru o nouă etapă de pregătire.

Avantajul acestei etape post-competiţională este că, de data aceasta, nu este vorba de o formaţie generală de eficacitate aleatorie sau de o pregătire cu aplicaţie nesigură contra unui adversar prin definiţie instabil ci de propriile noastre partide deja jucate. Si ele reprezintă o bună sinteză între cunoştinţele noastre teoretice şi forţa noastră de joc practică, cu reuşitele şi stângăciile care decurg din nivelul de joc atins la un moment dat. Examinarea propriile partide deja jucate reprezintă – în sensul unei pregătiri globale ideale – o nouă oportunitate de a ne descoperi greşelile comise, de a stabili cauzele lor, de a-şi fixa noi obiective de pregătire, reuşind în acest fel să ne îmbogăţim mereu experienţa competiţională.

Incepătorii încep să «împingă lemnele» imediat ce fac cunoştinţă cu capacităţile dinamice ale pieselor: micile figurine zburdă în toate părţile, acest joc haotic captivează şi antrenorul trebuie să-i lase să se războiască, strecurându-le cu abilitate rudimentele necesare. In această perioadă, învinsul aruncă deobicei vina asupra neşansei, în timp ce învingătorul se laudă că a jucat partida vieţii sale. Si, mai ales – am putea spune din fericire! – ei îşi uită repede înfrângerile pentru a-şi continua, cu toată candoarea vârstei lor fragede, aventurile pe tabla de şah. Problema este că, neuitându-se niciodată în urmă, ei riscă să repete aceleaşi prostii pe drumul penibil al învăţării din propria practică. Iată dece, antrenorul trebuie să găsească momentul potrivit pentru a-i obişnui să-şi rezerve cel puţin câteva minute pentru o mică analiză a partidei jucate, unde va încerca să detecteze greşelile comise şi înlocuindu-le cu mutările care trebuiau jucate. In acest fel, începătorul îşi va da încetul cu încetul seama ce impact teribil poate avea o greşeală şi deci că ar trebui să fie, de fiecare dată, cât mai exigent cu sine însuşi. Să vedem, în acest sens, un mic exemplu dintr-o partidă jucată între doi începători:

1. e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4 Nc5 4.d3 d6 5.Cg5? Un atac prematur asupra pionului f7 căci albul pierde astfel un tempo rejucând aceeaşi piesă şi neavând suficiente forţe mobilizate pentru a-şi putea continua acţiunea. 5…Ne6? Cei doi jucători n-au luat în consideraţie apărarea naturală 5..Ch6, poate pentru că li s-a spus şi repetat că piesele nu trebuiesc dezvoltate la marginea tablei. Faptul de a pierde un pion pare o nimica toată pentru un începător care pune (lasă) deseori piese în priză… 6.Cxe6 Mai bine era 6.Nxe6 fxe6 7.Cxe6 dar, pentru aceasta, trebuia luat în consideraţie 7…Nxf2+ 8.Rf1! De7 9.Dg4 etc., în plus se pare că începătorul nostru a auzit ceva despre «avantajul perechii de nebuni»… 6…fxe6 7.Nxe6 Cf6? Omite un contratac simplu 7…Df6! 8.0-0 De7 9.Nc4Mai precis ar fi fost 9.Nb3 etc. 9…h5?! Atunci când dăm un pion, trebuie să căutăm compensaţii dar, cum nu se vede nimic, trebuia mai bine continuată dezvoltarea cu 9…0-0-0 etc. 10. d4?? O interpretare cel puţin naivă a conceptului că, la un atac de flanc, trebuie ripostat cu un contratac în centru, deşi cel mai simplu era 10.Ng5 legând Cf6 şi pregătind Cc3-d5. 10…Nxd4 11.c3 Nb6 12.Rh1 Neglijează dezvoltarea flancului damei. 12…Cg4 13.f4? Continuarea logică a mutării anterioare dar omite ameninţările directe: 13…Cf2+ sau, şi mai râu, 13…Dh4 14.h3 Dg3! etc. 13…exf4 «Pionofagia»- boala binecunoscută a unor începători: aici, negrul nu se gândeşte decât să captureze pionul e. 14. Nxf4 Dxe4 15.Db3 Nu mergea 15.Te1 Cf2+ 16.Rg1 Cxd1+ etc. dar 15.Cd2 avea cel puţin avantajul de a dezvolta o piesă. 15…Cd4? Negrul nu vede micul pion advers ascuns în spatele marelui Nc4… 16. cxd4 Dxd4? Aceeaşi tactică de începător: a captura cât mai multe piese, în timp ce rocada mare era indispensabilă pentru a-şi deplasa regele din zona centrală aflată sub atac. 17. Nf7+ Rf8 Direcţie greşită, pe flancul damei regele ar fi fost mai în siguranţă. 18.De6? Pentru a-şi «apropia» dama de regele advers, deşi locul ei era la ea acasă:18…Dg1+! 19. Txg1 Cf2 #. 18…Dxb2?? Vănătoarea continuă, dar acum este regele negru care va sucomba. 19. Nxd6+! cxd6 20.Dxd6 # (1-0)

Concluzionând, putem spune că cei doi începători au comis o mulţime de greşeli, atât de ordin general cât punctual, de exemplu:

  • nu cunosc importanţa primordială pe care o are dezvoltarea pieselor.
  • neglijează apărarea regelui lor, uitându-l în centru sau slăbindu-şi rocada efectuată.
  • se lansează prea repede la atac, fără a avea mobilizate forţele necesare.
  • subestimează sau supraestimează pericolele legate de punctul f7 (f2)
  • aplică anumite principii fără să ţină prea cont de situaţia concretă de pe tablă.
  • nu iau în consideraţie decât prima posibilitate pe care o văd, fără să se străduiască să pătrundă în subtilităţile poziţiei pentru a găsi altele, eventual mai bune.
  • se întrec în nătoarea de pioni, nu se interesează deloc de intenţiile adversarului, calculează prost şi de o manieră foarte superficială.
  • nu cunosc chiar şi unele procedee tehnice destul de simple ca atacul dublu, matul sufocant, matul pe coloana h etc.

La acest stadiu, reliefarea deficienţelor din propriile partide jucate poate, în orice caz, aduce mult mai mult decât simplele sfaturi generale, nelegate de propria trăire a începătorului.

Dar să ridicăm puţin nivelul şi să vedem cum îşi analizează partidele jucătorii mai experimentaţi. In orice caz, la trecerea spre competiţii mai serioase, este obligatoriu ca partidele să fie notate şi păstrate. O primă mică analiză se face deobicei imediat după partidă în compania adversarului său. Ea poate să se dovedească importantă prin eventualul schimb de idei, mai mult sau mai puţin sincer, dar mai ales pentru a-şi calma emoţiile trăite. In niciun caz, nu trebuie folosit acest moment – în esenţă amical – pentru a-şi justifica agresiv greşelile sau a se ciondăni cu adversarul. Dar, cum jocul adversarilor este prin definiţie mascat şi antagonist, «adevărul ultim» nu poate fi degajat decât la o analiză ulterioară de acasă, unde toate condiţiile sunt reunite, de exemplu:

  • timpul de gândire este practic ilimitat.
  • putem să reluăm mutările şi analiza variantelor.
  • avem toată libertatea de a ne servi de informatică şi de toată literatura şahistă de care dispunem.
  • avem posibilitatea de a ne nota analizele şi a redacta în linişte comentariile.
  • putem apela la un eventual ajutor al antrenorului sau a ordinatorului.

Victoriile sunt, prin definitie, măgulitoare şi creează iluzia că totul s-a desfăşurat perfect, în timp ce marii majorităţi a învingătorilor le place să creadă că victoria lor a fost atât de evidentă că nu văd dece mai este nevoie s-o analizeze. Dar acest pericol al autosatisfacţiei ascunde şi riscul repetării unor greşeli nesesizate. Iată dece, la analiza unei asemenea partide trebuie:

  • să nu înfrumuseţăm jocul sau să exagerăm valoarea prestaţiei sale.
  • să căutăm întotdeauna cele mai bune posibilităţi rămase eventual în culise, atât pentru sine cât şi pentru adversar.
  • să întoarcem din când în când tabla, pentru a putea sesiza mai bine punctul de vedere al adversarului său.
  • să descoperim eventualele inexactităţi şi greşeli, chiar dacă ele n-au fost sesizate şi exploatate în timpul partidei.
  • să facem toate acestea după un anumit timp, atunci când putem judeca totul «la rece», departe de tensiunea şi emoţiile luptei de pe tablă.

Desigur, înfrângerile pun întotdeauna mai multe probleme căci învinşii nu se gândesc decât să se descotorisească de partidă şi s-o uite cât mai repede posibil. Din păcate, mulţi jucători nu au constanţa şi tăria de caracter al campionilor şi – după o victorie – cad în autosatisfacţie de sine, se apreciază în superlative şi se culcă pe lauri. Atunci, uitându-şi înfrângerile, acest tip de jucător nu-şi analizează decât partidele câştigate; alţii, resimt un fel de culpabilitate pentru greşelile comise şi asimilează înfrângerea ca o umilinţă chiar şi o dezonoare; în fine, există şi jucători care, crezându-se mai tari decât în realitate, îşi consideră partidele pierdute drept nişte «accidente» regretabile. Toţi aceştia perpetuază de fapt condiţiile propice pentru ca să-şi repete greşelile. Or, tocmai înfrângerile şi greşelile sunt acelea care conţin ingredientele unei veritabile analize, cu ajutorul căreia putem să ne ameliorăm şi să mergem mai departe.

Cu condiţia ca ele să fie bine analizate şi întelese, partidele pierdute pot să se dovedească adevăraţi acceleratori de evoluţie căci aproape 90% din conţinutul lor rămâne în general în culise, şi numai o bună analiză poate să dezgroape un maximum de ceea ce ne-a scăpat în timpul jocului.

Dealtfel, nici cei mai mari campioni nu pot câştiga mereu. Si atunci când am pierdut, trebuie să lăsăm de o parte orice orgoliu şi ifose pentru a putea trage învăţăminte pentru viitor. Pentru aceasta, trebuie să avem curajul de a ne pune întrebările şi a efectua operaţiile necesare pentru:

  • a descoperi, printr-o abordare autocritică a jocului său, greşelile şi insuficienţele, a înţelege cauzele, a stabili circunstanţele în care au fost comise.
  • a nu cădea în poziţia extremă de a critica totul ci a vedea ceea ce ne-a reuşit şi deci ar putea fi reutilizat.
  • a ştii să tragă concluziile obiective şi a găsi mijloacele cele mai eficiente pentru a putea să se amelioreze.

Există mai multe moduri de a face o analiză de partidă, după tipul şi întinderea sa. Analiza completă a unei partide trebuie să cuprindă o serie de puncte importante, cum ar fi:

  • osatura teoretică : de făcut o sinteză asupra variantei de deschidere jucate, cu propuneri asupra unor eventuale mutări şi idei noi.
  • trecerea din deschidere în jocul de mijloc: de arătat ideile strategice şi planurile de joc, de explicat momentul şi cum s-a efectuat această tranziţie, de găsit şi alte alternative, de indicat trimiterile spre alte partide importante sau instructive.
  • jocul de mijloc: de examinat tranziţiile, de revăzut planurile de joc, de analizat operaţiile concrete etc.
  • trecerea în final: opţiunile alese, tehnica de valorizare, poziţiile proiectate, justetea judecăţilor etc.
  • şi în toate fazele partidei: de insistat asupra secvenţelor sensibile, a momentelor critice şi a modificărilor importante, de subliniat problemele de ordin psihologic care au înfluenţat alegerile mutărilor, de determinat gradul de anticipare a jocului advers şi fiabilitatea propriilor sale reacţii, de găsit mutările inferioare, inexactitudinile, greşelile şi posibilităţile omise indicând ceea ce trebuia făcut, de tranşat asupra calităţii deciziilor luate şi a jocului său în general în raport cu rezultatul final.
  • concluzii: de subliniat elementele de reţinut, căile de cercetare deschise, punctele de întoarcere în viitor, alte constatări şi reflexii personale.

Analiza permanentă a propriilor sale partide reprezintă deci o condiţie indispensabilă a perfecţionării pentru că aici se reflectă toată calitatea pregătirii noastre. Este deci normal să vedem ceea ce ne-a reuşit sau nu şi dece, pentru a nu repeta greşelile şi a ne consolida astfel realizările. Apoi, dacă munca de analiză este bine făcută, jucătorul îşi va putea eventual introduce partida în propriul său sistem informaţional pentru ca să-i poată servi şi altădată în cadrul pregătirii viitoarelor competiţii.

Maestrul care este chemat săşi comenteze partida pentru uzul public trebuie să fie şi mai exigent cu el însuşi: înaltă competenţă tehnică, obiectivitate totală în judecăţi, responsabilitate în afişarea părerilor personale, aplicaţie în prezentarea muncii sale etc.

Analiza propriilor partide urmăreşte, înainte de toate, ameliorarea jocului său şi, pentru aceasta, nu-i deloc inutil să-şi adune datele obţinute sub forma unui tablou de sinteză. Orice componentă a pregătirii poate fi astfel regrupată, structurată şi analizată, cu repercusiuni mai mult sau mai puţin importante asupra partidelor şi competiţiilor sale.

Această sinteză poate cuprinde:

  • analiza rezultatelor: perioada, competiţiile, cadenţele de joc, numărul partidelor jucate, puncte realizate (+ = -), pe culori şi pe etapele competiţiei (1a rundă, 1a treime, la mijloc, finişul, ultima rundă).
  • studiul deschiderilor: perioada, competiţiile, cadenţele de joc, deschiderile practicate la alb/ negru, numărul de partide jucate, puncte realizate pe + = -, eventualele noutăţi teoretice, concluzii.
  • examinarea greşelilor: perioada, competiţiile şi cadenţele de joc, tipul de greşeli: mutare discutabilă, inadvertenţă, omisiune, greşeală de calcul, plan de joc inapropriat, concepţie criticabilă, greşeală gravă etc., cauzele lor: curse, criză de timp, slăbiciune umană, dificultăţi de ordin tehnic etc. şi concluziile.

In funcţie de nivelul său de înţelegere, de forţa sa de joc, de obiectivul vizat şi de timpul disponibil, putem alege între mai multe tipuri de analiză, de exemplu:

  • scurte adnotări pe copia fişei sale de partidă.
  • a-şi recopia partida pe o pagină albă: la stânga – de indicat mutările jucate, la dreapta – câteva analize (comentarii).
  • de transcris desfăşurarea partidei cu trimiteri: de copiat textul (cursiv sau fracţionar) punând, în dreapta-susul mutărilor, trimiteri chifrate, urmat de analizele respective.
  • stil informator: textul partidei este întretăiat de variante sumare puse între paranteze.
  • analiza pur tehnică, lipsită de orice comentariu verbal.
  • analiza pe ordinator, care trebuie de cele mai multe ori revăzută, triată chiar scurtată şi completată.
  • comentariul didactic, unde explicaţiile sunt date într-un limbaj accesibil la toată lumea.
  • comentariul contradictoriu, care opune analizele şi părerile celor doi adversari.
  • comentariul colectiv, cu participarea mai multor analişti.
  • partida-test, unde trebuie răspuns la diferite întrebări sau de rezolvat tot felul de probleme.

D.V. Bondoc – V. Vaisman
(Suceava 1963)

1.d4 Cf6 2.c4 d6 Alegând o deschidere sau alta, un bun jucător nu face decât să-şi afişeze concepţiile sale legate de dezvoltarea pieselor, de lupta centrală, de structura de pioni şi de ceea ce va face în continuare. Aici, contra avalanşei de pioni în centru şi dezvoltarea activă a pieselor albului, negrul adoptă o schemă de rezistenţă bazată pe constituirea şi consolidarea unui «strong point» e5. 3.Cc3 Cbd7 4.e4 e5 5.Cf3 Inchiderea centrului prin 5.d5 punea mai multe probleme negrului care putea, în acest caz, să aleagă între 5…Ne7 şi 5…g6. 5…c6 6.Ne2 g6 7.0-0 Ng7 Printr-o abilă intervertire de mutări, negrul a evitat sistemele adverse mai incisive, cum ar fi 1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 Ng7 4.e4 d6 şi aici: 5.f3 – Saemisch, 5.f4 – patru pioni, 5.h3 – Makogonov, 5.Ne2 0-0 6.Ng5 – Averbach etc. 8.Dc2 Albul continuă să dispună de o mare alegere: dezvoltarea prin 8.Ne3, închiderea centrului prin 8.d5, temporizarea prin 8.Te1, deschiderea coloanei d prin 8.dxe5 dxe5 9.Dc2 etc. 8…0-0 9.Td1 Orice alt viraj este încă posibil dar mutarea din partidă pare destul de consecventă în cadrul schemei albului. 9…Dc7 Mai direct este 9…exd4 10.Cxd4 Te8 11.f3 dacă 11.Nf4 Ce5 11…Ch5 sau 11… De7 etc. dar negrul ţine încă la curajosul lui pion avansat. 10.b3 Te8 11.Nb2 exd4 Schimbare de strategie căci dezvoltarea negrului a ajuns la o răscruce: dacă, de exemplu, 11…b6 (pentru a dezvolta Nb7) atunci 12.d5! etc. 12.Cxd4 Cc5 13.f3 Db6 14.Rh1 Ch5 15.Dd2 a5 Negrul a obţinut anumite contraşanse: presiune pe e4, prelungirea diagonalei Ng7, joc activ de cai etc. în timp ce pionul d6 se dovedeşte o nucă tare, de exemplu: 16.Cc2 Ne6 17.Dxd6 Tad8 -+ 16.g4 Cf6 17.Tb1 a4 18.Na1 axb3 19.axb3 h5 20.h3 După 20.g5 Ch7 21.b4 Ce6 22.Cxe6 Nxe6, poziţia albă este prea slăbită: 23.Dxd6? Df2! – şi nu 23…Txa1 24.c5! – cu dubla ameninţare Txa1 şi Nxc3 etc. 20…hxg4 21.hxg4 Ch7! O interesantă regrupare figurală vizând exploatarea câmpurilor negre. 22.Rg2 Cf8 23.b4 Cce6 24.Cc2 Ne5 25.Th1 Dd8 26.Nb2 Cf4+ 27.Rg1 C8e6 28.Nf1 Dg5 29.Df2 Rg7 Negrul a pus stăpânire pe principalele căi de comunicaţie: coloana a, importantele câmpuri negre blocant piesele adverse şi în curând va fi şi coloana h.

30.Dh4 Cd4!O mică glumă: 31.Dh7+ Rf6 sau 31.Dxg5 Cxf3+ etc. 31.Ce1 Dxh4 32.Txh4 Ne6 33.Th2 Th8

Negrul nu lasă nimic şi se pregăteşte să-şi engager încă si regele pe ruta f6-g5 etc. 34.Txh8 Txh8

Schimbând o coloană pentru alta căci nu merge 35.Ta1 Cb3 urmat de Nd4+ sau 35.Rf2 Th2+ 36.Cg2 Nxc4 etc. 35.c5?

In loc să încerce Nc1-e3, albul se prăbuşeşte. 35…dxc5 36.bxc5 Cb3 37.Ca4 Nxb2 38.Txb2 Ta8 39.Cb6 Ta1 40.Rf2 Cxc5 41.Cc4? Nxc4 42.Nxc4 Txe1 Cu ideea: 43.Rxe1 Cd3+ (0-1)

V.Vaisman – R.Zelcic
(Montpellier 1996)

1.d4 Cf6 2.Cf3 e6 3.Ng5 O poziţie extrem de counoscută din Pionul damei unde negrul dispune de o alegere largă de scheme de dezvoltare.

3…c5 4.e3 Ne7 5.Cbd2 0-0 Inainte de a da adresa regelui său, negrul preferă de obicei să-şi continue dezvoltarea prin 5…b6 6.Nd3 Nb7 etc. sau 5…Cc6 6.Nd3 d5 etc. 6.Nd3 d5 7.c3 b6 8.Ce5 Nb7 9.Df3!? In mod obişnuit se joacă aici: 9.0-0, 9.f4 sau 9.Db1 etc. 9…Cbd7 10.dh3 Cxe5 11.dxe5 Ce4 12.Nf4 h6 13.Td1 Dc8 14.Nxh6!? gxh6 15.Dxh6 Doi pioni şi regele descoperit ar trebui să compenseze nebunul sacrificat: ameninţările sunt f2-f3 sau h4-Th3 etc.15…Dc7 16.Dh5! Tfd8 17.f3 Cg5 18.f4 c4!? La 18…Ce4 19.0-0 urmat de Tf3 etc. 19.fxg5 Dxe5 20.Nh7+ Rf8 21.0-0 Merita atenţie şi 19.Nc2 Dc5!? – dacă 19…Ce4 20.0-0 etc.- 20.Re2 Ce4 21.Cf3 etc. 21…f5! 22.Cf3 Dg7 23.g4 Nc5 24.Cd4 Atacul albului a căpătat forme concrete.

24…Re7 25.gxf5 De5 26.fxe6 Dxe3+ 27.Rg2 Nxd4 25.cxd4 Rd6

Incearcă să fugă din zona «fierbinte» dar este prea târziu.

29. Dg4 Rc6 30.Tfe1 Dama neagră este pierdută(1-0)

V.Vaisman – R.Knaak
(Halle 1976)

1.d4 Cf6 2.c4 c5 3.d5 b5 4.a4!? In loc să accepte gambitul, albul vrea să stabilizeze poziţia pe flancul damei: 4…b4 5.Cd2 (5.g3) sau 4…Da5+ 5.Nd2 b4 6.Dc2 etc. 4…bxc4 5.Cc3 d6 6.e4 Na6?! Mai raţional este 6…g6 7.Nxc4 Ng7 8.Cf3 (8.f4) etc. dar marele maestru german decide să se agaţe de pion. 7. f4 e6 Mai cunoscut este 7…Cbd7 8.Cf3 şi aici: 8…Db8 9.De2 Db7 10.g3 e5 11.dxe6 fxe6 12.Nh3 e5 18.Ne6! etc. sau 8…g6 9.a5 Ng7 10.e5 dxe5 11.fxe5 Cg4 12.e6! Cde5 13.Da4+ Rf8 14.Ne2 f5 15.0-0 Rg8 16.Nf4! etc. 8. Cf3 exd5 9.e5! d4 10.exf6 dxc3 11.Dd5 Albul îşi lansează dama la aventură, dar acesta este singura modalitate de a-şi termina dezvoltarea. 11…Dc7

Dacă 11…Cd7 12.De4+, de aceea negrul întinde o cursă: 12.Dxa8 Nb7 13.Dxa7 Cc6 capturând dama.

12. Nxc4!?
Era deasemenea posibil de dat un şah intermediar 12.De4+ etc.

12…Nxc4 La 12…Nb7 se putea replica prin 13.Nb5+ Cd7 14.Dg5 sau 13.Dd3 gxf6 14.0-0 Cc6 15.Df5 etc.

13. Dxa8! In loc să-şi recupereze liniştit nebunul, albul se lasă ispitit de o calitate! 13…gxf6 14.Rf2! Ne7 15.bxc3! Pentru a răspunde la 15…d5 cu 16.Tb1 etc. 15…0-0 16.De4! d5 17.Df5 Td8 18.h4! Improvizează o «mică» demonstraţie pe flancul regelui. 18…d4 19.Th3 Dd7 Forţat în faţa ameninţării 20.Tg3+ si Dg4. 20. Tg3+ Rh8 21.Dxd7! 21.Dh5 nu ducea la nimic concret. 21…Cxd7 22.Na3 d3 23.Cd2 Na6 24.Te3 Nf8 Nimic nu mai merge: 24…Nd6 25.c4 Nxf4 26.Txd3 etc. +-

25.Tae1 Tc8 Dacă 25…c4 26.Te8 etc.

26. c4! Cb6 27.Nb2 Tc6 28.Tg3! Cd7 29.Txd3 Td6 30.Txd6 Nxd6 31.Te8+ (1-0)

V.Vaisman – Gh.Mititelu (Bucureşti 1973)

1. e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 d6 6.Nc4 e6 7.Nb3 a6 8.Ne3 (1) Dc7 9.f4 Ca5 (2) 10.g4 (3) d5 (4) 11.e5 Cd7 12.0-0 Cc4 (5)13.Nxc4 Dxc4 14.Df3 Dc7 15.Tae1 Nb4 16.f5! Cc5 (6) 17.Ccb5 axb5 18.Cxb5 Dc6 19.Cd6+ Rf8 (7) 20.c3 (8) Cd3 21.f6! g5 22.cxb4 Cxe1 23.Txe1 d4 (9) 24.Dh3! h5 25.Nxg5 Dc2 26.Tc1 Dg6 27.Nd2 Nd7 28.g5 Nc6 29.b5 Nd5 30.Da3! (1-0)

Commentarii:

1. Dintre cele trei mutări posibile, 8.0-0 este cea mai normală, 8.f4 cea mai întreprinzătoare şi 8.Ne3 cea mai suplă.

2. Planul care vrea să obţină cât mai rapid posibil iniţiativa pe flancul damei şi să descurajeze astfel o eventuală rocadă mare albă.

3. Referindu-se la această partidă, Kasparov şi Nikitin consideră ca mai bune 10.f5 sau 10.g4.

4. La un atac frontal, negrul ripostă cu o contră în centru dar poziţia trece într-o structură de franceză cu un mare avans de dezvoltare pentru alb. După 10…b5 11.g5 Cd7 12.f5 Cxb3 13.axb3! sau 10…e5 11.Cf5 g6 12.fxe5 dxe5 14.Ng5! albul păstrază iniţiativa.

5. Dirijat contra unui eventual 13.Nxd5 exd5 14.Cxd5, cu doi pioni şi atac pentru nebunul sacrificat.

6. Retragerea 16…Cf8 era dificil de acceptat în timp ce 16…Cxe5 17.Dg3 Nd6 18.Nf4 Cc4 19.fxe6 era şi mai rău.

7. Celelalte mutări pierdeau imediat: 19…Re7 20.f6+ sau 19…Rd7 20.fxe6+

8. După 20.Cxf7 d4!? jocul se complica inutil.

9. Deşi cu o calitate în plus, negrul este pierdut, de aceea el încearcă să încurce iţele.

V.Vaisman – A. Marcovici
(Iaşi 1975)

1.Cf3 d5 2.c4 e6 3.b3 Ne7 4.Nb2 Nf6
Din combinarea ideilor deschiderilor Reti şi Nimzovici, a rezultat practic un dublu fianchetto. Metoda de apărare a negrului cu Nf8-e7-f6 are în vedere combaterea superioritătii albului în centre. Era de considerat 7…c6 8.d4 Da5 amenintând după 9.0-0 dxc4 10.bxc4 Db4 etc. (M) O improvizaţie, în urma căreia figurile usoare negre de pe flancul regelui ajung în patru mutări în loc de două, şi încă pe poziţii mai slabe (V).

5.Cc3 Ce7 6.g3 Cd7 7.Ng2 dxc4
Un schimb complet antipoziţional, nejustificat în această poziţie întrucât pionul din c4 va fi uşor de apărat (V).

8.bxc4 Cb6 9.0-0 0-0 10.d3 Cg6
La dublu fianchetto, s-a răspuns printr-o poziţie simetrică a cailor, ceea ce dă deschiderii o notă de inedit (M).

11.Tc1 c6 12.e3 Dd7
Se putea deasemenea încerca 12…Nd7 urmat de a7-a5 etc. (M).
Neputând juca 12…e5, negrul este nevoit să recurgă la asemenea mutări (V)

13.De2 a5 14.Tfd1 Tfd8 15.Ce4 Ne7
Retragerea nebunului la e7 este desigur un succes pentru alb dar combinaţia pe care a pregătit-o va fi combătută într-un mod neaşteptat (M).

16.Nxg7?!
Obţinând o poziţie excelentă, albul se pripeşte. Trebuia evident accentuată presiunea prin 16.h4! (V)

16…Nxg7 17.Db2+ e5 18.Dxb6 Nb4!
Pericolul iminent de a pierde dama îl va obliga pe alb la o apărare care îl va aduce în dezavantaj material si poziţional (M)
Dama albă a intrat în capcană şi trebuie salvată prin mutări unice (V)

19.Cc5 De7 20.d4 e4 21.Cd2 Ng4 22.Cdxe4 Nxd1 23.Txd1 f5 24.Cd2 Nxc5 25.dxc5 Td7 26.Db2+ De5 27.Dc2 Tad8 28.Nf3
Legătura pe coloana d şi structura slabă de pioni pe flancul damei ar trebui să dea câştig de cauză negrului (M)
Printr-o serie de mutări forţate, s-a ajuns într-o poziţie pe care – la prima vedere – negrul ar trebui s-o câştige. In realitate, lipsa calităţii este compensată de poziţia deschisă a regelui negru (V)

28…Dxc5 29.Cb3 Txd1+ 30.Nxd1 De5 31.Nf3 Rf6 32.Rg2
Mult mai tare era 32.a4! (V).

32…a4! 33.Cc1! a3! 34.Cd3 Da5 35.Db1 Dc3 36.Ne2 Td7 37.h4 Ce5 38.Cxe5 Dxe5?
In criză de timp, cu două mutări înaintea controlului, negrul greşeşte pierzând poziţia dominantă a damei. După 38…Rxe5 ! albul nu are apărări suficiente împotriva ameninţării 39…Td2, de exemplu: 39.f4+? Rf6 40.g4 Dxe3 41.Dxf5+ Re7 şi regele negru scapă de şahuri refugiindu-se pe coloana a (M).

39.Db4! Dc7 40.Dc3+ Rg6 41.Nf3 Td8
Incă o inexactitate, trebuia jucat preventiv41…h6 (M).

42.h5+
Aici partida s-a întrerupt prima oară şi a urmat o noapte de analiză (M)

42…Rf7
Mutarea din plic. Albul şi-a activat jocul, pionii negri a3, b7 şi c6 sunt slabi. Am socotit că locul cel mai bun pentru rege este pe celălalt flanc (M)

43. Da5 Rf6 44.Dc3+ Rf743. Da5 Rf6 44.Dc3+ Rf7 Aici negrul a propus remiză. Am refuzat-o din motive strict psihologice socotind că el n-a găsit câştigul la analiză (V).

45.c5 Re8 46.h6 De6! Negrul are în vedere varianta: 47.Dh8+ Rd7 48.Dxh7+ Rc8 49.Dg7 Dxa2 50.h7 Db2! şi câştigă (M).

47. e4! Dxa2
Desigur, nu 47…fxe4? 48. Dh8+ Rd7 49.Dg7+ De7 50.Ng4+ Re8 51.Dg8+ Df8 52.Dxh7 şi câstigă (M). Trebuia poate încercat 47…Dxh6 deşi după 48.De5+ şansele albului sunt excelente (V)

48.De5+ Rd7 49.Dxf5+ De6 50.Dxh7+ Rc8 51.Dg7 Tg8?? 52.Dc3??
Primul moment tragi-comic al partidei. După greşeala negrului – trebuia 51…Rb8 – albul putea câştiga imediat cu 52.Ng4 Dxg4 53.Dxg4 Txg4 54.h7 etc. Pusesem însă mâna pe damă şi, în timp ce o retrăgeam, mi-am dat seama de gafa ce-o făcusem. (V).

52…Dxh6! 53.Dxa3 Th8 54.Rf1 Tf8 55.Re2
Era necesar 55.Dc3 pentru a împiedica blocarea pionului central (V).

55…Df6 56.Ng4+ Rb8 57.De3 De5 58.Nf5 Td8 59.Rf3 Ra7 60.Da3+ Rb8 61.De3 Ra7 62.Da3+ Rb8 63.De3 Rc7?!
Acum, cu 63…Ra7, negrul putea repeta pentru a 3a oară poziţia dar, după atâtea peripeţii, parcă nu avea…haz ca partida să se termine astfel. Bazată pe un calcul insuficient de precis, mutarea conduce la un joc forţat în favoarea albului (M)

64.Df4 Td3+ 65.Rg4 Dxf4+ 66.Rxf4 Tc3 67.Re5!
Iată surpriza pregătită de alb, în timp ce negrul conta numai pe 67.g4 Txc5 63.g5 Rd8 69.g6 Re7 70.Rg5 Tc1! etc. (V).

67…Txc5+ 68.Rf6
Acum, înaintarea pionului g a fost asigurată şi negrul este acela care trebuie să caute salvarea (V)

68…b5 69.e5 b4 70.g4 b3 71.g5 Tc2! 72.f4 Tf2 73.g6
Mutarea din plic la a 2a întrerupere (M)

73…Txf4 74.g7 b2 75.g8D Txf5+
Din păcate nu mergea 75…b1D din cauza 76.Dc8+ şi 77.Db8+ (M).

76.Rxf5 b1D+ 77.Rf6
A rezultat un final de dame cu câte un pion dar, cel al albului fiind mai înaintat, şansele sale sunt superioare. O apreciere teoretică exactă şi definitivă asupra unor asemenea sfârşituri de partidă nu există pentru că se întâlnesc rar în practică, fiind extrem de greu de analizat. (V) Practic, albul are un pion în plus dar partida ar trebui să se termine remiză dacă negrul respectă principiul de a pleca cu regele său din zona periculoasă – orizontalele a 7a si a 8a, diagonalele mari şi cea a câmpului de transformare. In această idee, trebuia jucat 77…Df1+ şi 78… Rb6, regele urmând să penduleze pe câmpurile b3-a3-a2. Nerespectarea principiului îl va aduce pe negru în pragul înfrângerii. (M)

77…Db2?! 78. Dg7+ Rb6 79.Rf7 Db3+ 80.e6 Dd5 81.Df6 Ra6 82.Rg7 Rb6 83.e7 Dg4 84.Rf8 Db4 85.De5 Rb7 86.Re8 Dc4 87.Dg5 Dd3 88.Rf8 Df3+ 89.Rg7 De4 90.Rf7 Dc4+ 91.Rf8 Db4 92.De5 A rezultat poziţia de după mutarea 85a a negrului dar acum este rândul acestuia la mutare (V) 92…Ra6 Si nu 92…Rc8? 93.De6+ Rc7 94.Rg8 +- (M).

93.Dc7 Dc5 94.Dd7 Db4 95.Dxc6+
La un joc corect, este greu de spus pe cine incomoda mai mult acest pion (M) Cred că albul câştiga fără probleme lăsând pionul pe tablă! (V)

95…Ra7 96.Rf7 Df4+ 97.Re8 Rb8
Unica, se ameninţa Rd8-c8 etc. +- (M).

98.Rd7 Df5+ 99.Rd8 Da5+ 100.Re8 Dh5+ 101.Rf8 Df5+ 102.Rg7 Dg5+ 103.Rf7 Dh5+ 104.Dg6 Dd5+ 105.Rg7 Dd4+
Albul si-a plimbat un pic regele cu scopul de de a-şi pune adversarul în dificultate care, în criză de timp, putea da un şah greşit, de exemplu: 105…De5+ 106.Df6 Dg3+ 107.Rf8 Da3 108.De5+ urmat de Rg7 +- (V).

106.Df6 Dg4+ 107.Rf8 Db4 108.De5+ Rb7 109.Rg7 Dg4+ 110.Rf6 Df3+ 111.Df5 Dc3+ 112.Rf7 Dc4+ 113.Rf8 Db4 114.De5
Albul a realizat din nou trecerea mutării la adversar într-un moment când acesta nu mai are niciun şah (V)

114…Ra7 115.Rf7 Dc4+ 116.Rg7 Dg4+ 117.Rf6 Df3+ 118.Re6 Dh3+ 119.Rd6 Dd3+ 120.Rc6 Df3+ 121.Dd5 Df6+ 122.Rd7 Dg7
Prin lungi manevre, albul a scăpat în fine de legăturile pe diagonală (M)

123.Db5 Dd4+ 124.Rc8 Dc3+ 125.Rd8 Df6 126.Dd5 Rb8
Mai bine era 126…Rb6 etc.

127.Rd7 Dg7 128.Db5+ Ra7 129.Da4+ Rb8 130.Dh4! Df7 131.Dg5! Dh7
In sfârşit, albul a ajuns la poziţia teoretică optimă: legarea pionului se face pe orizontală iar dama neagră se află pe culoarea inversă câmpului ocupat de pion. Câştigul se obţinea uşor în numai două mutări: 132.Dg3+ (pentru a controla importantul câmp de şah d3) 132…Rb7 134.Rd8 cu transformare imparabilă (V)

132.Db5+? Obsedat de ideea de mat, albul îşi pune dama pe un câmp nefavorabil (M). 132…Ra7 133.Rd8? Dh4 134.Rc8 Acum se ameninţă două maturi şi transformarea pionului. S-ar părea că negrul trebuie să cedeze pentru că nu merge 134…Dh3+ 135.Dd7+ dar… (M). 134…Dh8+! 135. e8D? Oboseala îşi spune cuvântul pentru că câştiga încă 135.Rd7! Dd4+ (dacă 135…Dg7 136.Da4+ Rb6 137.De4! +-) 136.Rc7 Dc3+ (sau 136…Df4+ 137.Rc8 Dc1+ 138.Rd8 +-) 137.Dc6 Dg3+ 136.Dd6 etc. +- (V). 135…Dc3+ 136.Rd8La 136.Rd7 Dc7+ 137.Re6 Dd6+ etc. sau 136.Dbc6 Dxc6+ 137.Dxc6 pat (V). 136…Dc7+! 137. Rxc7pat (1/2)

sursa:http://iulianceausescu.wordpress.com/

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Leave a Comment »

Lectie deschisa la CS Micul Print cu Nistor Dumitru- Candidat de Maestru

Posted by Preda Iulian pe 18 Ianuarie 2014


Astazi la club s-a derulat o lectie deschisa pentru grupa de avansati ai clubului Micul Print,rolul de antrenor fiind preluat de Dumitru Nistor – Candidat de Maestru,fost Campion Judetean la seniori si jucator de baza ai fostei echipe Comertul Braila-locul unde mi-am inceput si eu „ucenicia”.Acest club are o istorie bogata in sahul Brailean unde activau cei mai buni jucatori la copii,juniori si seniori, cu reprezentativitate pe plan national prin rezultatele individuale ale unor jucatori.Dintre ei as aminti pe: Doroftei Nicolae -Maestru Fide,Laios Marian – Candidat de Maestru,Dr.Anghel Florin – Candidat de Maestru,Dinca Ionel – Candidat de Maestru,Oprea Vasile- cat.I-a,Munteanu Cristian – Maestru Fide,Dumitriu Constantin – cat.I-a,fost presedinte FR Sah,Minca Paul -cat.I-a,Panzaru Constantin -cat.I-a,Arbitru Alexe Nicolae,Strambeanu George-cat.I-a,,Dobronauteanu Liviu – Candidat de Maestru si multi alti jucatori care la un moment dat au jucat pentru cel mai titrat club din Braila!

La cursurile urmatoare pentru grupa de copii avansati va pa 2014-01-18 13.50.29 2014-01-18 13.50.43 2014-01-18 13.51.10 2014-01-18 13.51.23 2014-01-18 13.51.32rticipa si Dr.Arthur Verona– Candidat de Maestru unde va prezenta o lectie foarte interesanta despre pionii izolati din jocul de mijloc,cum apar si planurile de joc pt ambii jucatori.

Si chiar daca antrenorul de azi –Nistor Dumitru– colaborator frecvent al clubului nostru nu a mai jucat in turnee de cativa ani am remarcat totusi o buna apreciere a pozitiilor si vocatie autentica pentru lucrul cu copiii si pasiunea muncii bine facute!

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Membrii clubului, Micul Print BR, Stiri din SAH- Braila | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Sa jucam un sah simplu(1)

Posted by Preda Iulian pe 15 Ianuarie 2014


Acest serial tinde sa ne ofere sah cateva idei de baza pentru formarea unor planuri pe termen lung intr-o partida de sah. De asemenea, vom arata cum sa recunoastem si cum sa acumulam avantaje mici, uneori insignifiante in aparenta, avantaje care pot avea efect pe termen scurt sau nu, dar se constituie in elemente permanente ale pozitiei. Pe masura ce partida progreseaza, efectul cumulativ incepe sa se faca simtit din ce in ce mai mult, ducand pana la urma la un avantaj tangibil. Acest stil de joc este simplu si economic atat in conceptie cat si in executie. Combinatiile si actiunile de atac sunt amanate pentru momentul potrivit, ca o culminare a strategiei generale. Intr-o pozitie foarte buna nu este atat de dificil sa ne coplesim adversarul cu o avalansa de sacrificii. Problema reala este cum sa obtinem aceste pozitii. Acesta este obiectivul acestui serial.

Fara dubii cel mai bun mod de a progresa in sah este prin studiul partidelor jucate de catre mari jucatori. Din acest motiv vom folosi o selectie de partide din practica marilor jucatori clasici, ca mediu prin care sa enuntam principiile fundamentale ale unui sah simplu. Aceste partide nu sunt de tipul celor care captureaza atentia literaturii sahiste deoarece sunt prea simple si lipsite de spectaculozitate, dar tocmai din acest motiv ele se potrivesc pentru a arata in mod clar ideile de baza pe care vrem sa le expunem.

Exemplul urmator este o avanpremiera a ceea ce va urma in episoadele urmatoare. Este vorba de o victorie a fostului Campion Mondial Botvinnik impotriva maestrului international Szilayi de la Amsterdam, 1966. Unul dintre adevaratii mari maestrii ai strategiei, Botvinnik realizeaza aici o partida tipica, impresionanta prin instructivitatea ei.

Botvinnik a realizat multe partide-model, material excelent de studiu

Botvinnik,Mikhail – Szilagyi,Gyorgy [A07]

IBM Amsterdam (1), 1966

[Michael Stean]

1.g3 d5 2.Nf3 c6 3.Bg2 Bg4 4.d3 Nd7 5.h3 Bxf3 6.Bxf3 e5 7.Nd2 Ngf6 8.e4 dxe4 9.dxe4 Bc5 10.0–0 Qe7 11.c3 0–0


Pozitia pare la prima vedere destul de buna pentru Negru.. Piesele sale ocupa campuri bune in centru, regele sau este in siguranta si in plus are avantaj de dezvoltare, turnurile sale fiind deja legate intre ele pe ultima linie in timp ce Albul mai are mult pana sa realizeze aceasta. Totusi, din punct de vedere pozitional, Negrul are probleme in urma schimbului nebunului pe un cal. Pe termen lung el va avea probleme pe campuri albe. Vom vedea aceasta intr-un mod tangibil pe masura ce partida evolueaza. 12.b4 O mutare prin care Albul castiga spatiu. Centrul este fixat si Albul nu vrea sa avanseze pionii de pe flancul regelui pentru a nu-si expune propriul rege, asa ca zona logica pentru expansiune este flancul damei. 12…Bb6 13.a4 Rfd8 [Negrul nu a indraznit sa joace 13…a5 datorita mutarii 14.Ba3 urmata de Nc4 sau Nb3 cu multe posibilitati periculoase pe diagonala a3-f8.] 14.Qc2 Rac8 Negrul deja duce lipsa unui plan bun de joc. O idee mai buna era 14…Nf8 urmata de Ne6 si a5 pentru a incerca sa ia sub control campurile c5 si d4. Dificultatile Negrului vin de la faptul ca nu are avanpost bun pentru piesele sale. 15.Be2 Prin contrast, mutarile de pioni ale lui Botvinnik i-au adus acestuia un camp foarte bun, c4, pe care il poate ocupa ori cu un cal ori cu un nebun. 15…c5?? Doua semne de intrebare pentru o mutare prin care nu se pierde de fapt material pare un pic dur, dar trebuie sa subliniez faptul ca inainte de 15…c5 Negrul avea unele probleme, dar acum este dea dreptul pierdut. 16.b5!


De ce este Negrul pierdut? Materialul este egal si Albul nu a trecut cu nici o figura dincolo de linia a 2-a. Raspunsul sta in pioni. Albul are doua campuri superbe la disipozitie c4 si d5 plus un duet mobil de pioni pe flancul damei, zona in care pionii Negrului restrang activitatea propriilor piese intr-un mod teribil, in special nebunul. Botvinnik ne ofera acum o demonstratie viguroasa de sah tehnic pe masura ce transforma aceste avantaje intr-o victorie. 16…Ne8 17.Nc4 Nd6 18.Bg5! O lovitura tactica surprinzatoare, dar telurile sale sunt pozitionale. 18…f6 Poanta combinatiei. Negrul este fortat sa isi slabeasca inca un camp alb (e6) in inima pozitiei sale. Refuzul de a face aceasta ducea la pozitii si mai dificile pentru Negru: [18…Qxg5 19.Nxd6 Rb8 20.Bc4; 18…Nf6 19.Ne3 urmat de 20.Nd5] 19.Be3 Nxc4 20.Bxc4+ Kh8 21.a5 Bc7 22.Rfd1 Nf8


Schimbul unei perechi de turnuri nu va vindeca ranile Negrului. Pe de alta parte, nici altceva. 23.Qa2 Rxd1+ 24.Rxd1 Rd8 25.Rxd8 Bxd8 26.a6 Cucereste inca un camp alb (c6) si in mod simultan elibereaza dama de la apararea pionului a5, pregatind-o pentru un rol mai activ. 26…b6 27.Kg2


Albul controleaza atat de bine pozitia incat si-ar putea inscrie initialele pe tabla cu regele sau daca ar dori. Fiind mai degraba indulgent cu sine insusi, Botvinnik isi permite o mutare de rege pregatitoare inainte de a declansa actiunile decisive. Conform unor principii generale, regele este mai in siguranta pe un camp alb. 27…Qd7 28.Qe2 Ng6 29.Bb3 In sfarsit un atac, dar nu este nici un suspans. Este doar o formalitate pentru Alb. Cu un nebun paralizat de catre proprii pioni, Negrul nu este in masura sa ofere o rezistenta reala. 29…Ne7 30.Qc4 h6 31.Qf7! Kh7 [31…Qxb5 pierde o piesa dupa 32.Qf8+ Kh7 33.Qxd8 Qxb3 34.Qxe7 +-] 32.Bc4 Qd6 33.h4 Botvinnik intinde acum o plasa de mat pe campuri albe. 33…Qd1 34.Qe8 Cu amenintarea h5, urmata de Bc4-f7-g6 mat. Nu exista nici o aparare. 34…f5 35.exf5 Nxf5 36.Bg8+ Kh8 37. Bf7+ urmeaza mat la prima


De remarcat la aceasta partida simplitatea lipsita de efort prin care Botvinnik a obtinut un avantaj pozitional si l-a concretizat. Cu posibila exceptie a mutarii 18.Bg5! nici una dintre mutarile lui nu poate fi in nici un caz descrisa ca fiind surprinzatoare sau dificila de vizualizat. Toate mutarile au fost mai degraba evidente. Asa ca, de ce nu poate toata lumea sa joace in acest mod? 1–0

sursa:http://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , | Leave a Comment »

 
diva din tine

Fii femeia pe care ti-o doresti!

Şiraguri de gânduri

gânduri înşirate pe aţa vieţii... din Bucuresti

Dorian`S Blog Suburbia iBraila

O soțietate fără prințipuri carevasăzică că nu le are

Don Charisma

because anything is possible with Charisma

andrei plimbarici

Calatorind Descoperi

Elena Elly Coman

La zi cu stirile locale si nationale

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

Personalitate autentica

prefer sa fiu criticat pentru ceea ce sunt decat iubit pentru ceea ce nu sunt.

Matt on Not-WordPress

Stuff and things.

Iluzia timpului in cinema

”De ce ne putem aminti trecutul, insa nu ne putem aminti viitorul ?” - Stephen Hawking

Bisofficiallan

World in your eyes!

Hiking Photography

Beautiful photos of hiking and other outdoor adventures.

iPlayooChess

Blog on How to Teach and Learn Chess and Improve Board Vision Using Contacts Method

הִפּוּכוֹפֹּה - יצירה פלינדרומית

שירה, פרוזה וריבועי קסם פלינדרומיים; פלינדרומים אקטואליים (פוליטיים-חברתיים)

BRAILA CHIREI

publicatie online de stiri din toate domeniile, comentarii

%d blogeri au apreciat asta: