Sah Micul Print Braila

"Nu cunosti decat lucrurile pe care le imblanzesti,spuse vulpea.Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic .Cumpara lucruri de-a gata de la negustori.Dar,cum nu exista negustori de prieteni,oamenii nu mai au prieteni.Daca vrei un prieten,imblanzeste-ma!"semper fidelis

Posts Tagged ‘e4 c5’

Marius Ceteras comenteaza pe larg, partida Gufeld – Ivanovici din Siciliana Lasker-Sveshnikov

Posted by Preda Iulian pe 24 Mai 2013


Nu cred ca exista sahist roman care face performanta sa nu fii auzit despre Marius Ceteras. Sincer nici nu mai tin minte cand au venit pe blogul nostru atatia oameni de sah, de multe ori ma ciupesc de mana ca sa vad daca nu cumva visez un vis frumos si lung. Cu Marius am avut de fiecare data discutii fructuoase si pline de continut, mai ales ca este un om si sahist care are ce povesti despre sah. Comentariile sale pe blog sunt pline de argumente si invataminte si interventiile sale sunt printre cele mai gustate de cititori. Chiar daca el nu prea mai joaca mult acum, dragostea lui pentru sah coboara pentru acei copii care au trecut si trec prin mana lui. Ma refer la Mihnea Costachi si la Adrian Sereches, precum si la Tudor Sfarlog pe care Marius ia ajutat in cariera sahista de pana acum. Lista poate continua si acestea au fost numai cateva nume importante pe care le-am enumerat pentru a va face o idee despre cateva rezultate ale elevilor cei mai titrati trecuti prin mana lui Ceteras. Marius Ceteras a lasat mare parte din viata tumultoasa a concursurilor la tabla, pentru antrenorat si pentru sahul prin corespondenta unde a gasit linistea necesara pentru creatia sa.  Partida aceasta sta demult la pastrare si Marius imi spunea sa mai pastrez si materiale pentru vremurile cand nu voi avea prea multe articole si nici prea mult timp. Se pare ca timpul acesta a venit,  si partida comentata foarte pe larg si cu multe explicatii vede “lumina publicarii”  si cred ca avem multe de invatat din aceste comentarii foarte bine argumentate si explicate pentru sahisti de toate categoriile.

mariusceteras

MFide Marius Ceteras 2434 

Atentie! La sfarsitul partidei aveti un link unde puteti sa revedeti si sa vizualizati pozitia comentata!

Gufeld,Eduard (2530) – Ivanovic,Bozidar (2460) [B33]

Sochi Sochi (14), 1979

Unul dintre avantajele mai putin intelese este initiativa. Desigur exista tendinta la jucatorii incepatori de a fugi dupa atacuri intr-o mutare. A face insa atacuri intr-o mutare nu inseamna a lupta pentru initiativa. Initiativa este un proces mult mai complicat si care consta in capacitatea unei parti de a crea permanent amenintari imediate, intr-o succesiune de mai multe mutari, restrangand astfel optiunile adversarului. In deschidere principala premiza pentru obtinerea initiativei este avansul de dezvoltare. Doar printr-o mobilizare rapida a figurilor in joc, putem spera la obtinerea initiativei. Cand avansul de dezvoltare al unei parti este insotit si de ramanerea regelui advers in centru, sansele ca initiativa sa se transforme treptat intr-un atac la rege sunt foarte mari.

 1.e4 c5 2.Nf3 Nc6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 Nf6 5.Nc3 e5 Probabil una din cele mai controversate mutari din teoria sahului.  Din experienta proprie de antrenor, va pot spune ca atunci cand predai unui copil, ii este greu sa-i explici de ce o astfel de mutare este jucata astazi de zeci de mari maestri. Printr-o singura mutare negrul isi deterioreaza pe termen lung structura de pioni, pionul d ramanand un pion inapoiat pe o coloana semideschisa. In plus campul d5 se slabeste si el, putand deveni un excelent avanpost pentru figurile albului. Si totusi ce il determina pe negru sa faca aceste concesii, singur si nesilit de nimeni? Raspunsul la aceasta intrebare nu este deloc simplu. Sa incercam sa vedem impreuna si ce avantaje obtine negrul. In primul rand puternicul cal din d4, una din piesele forte ale albului in multe variante din Apararea Siciliana, este nevoit sa-si paraseasca pozitie. In al doilea rand negrul echilibreaza situatia in centru prin aducerea pionului pe campul e5. Aceasta asezare va face imposibila o strapungere a albului in centru prin f2-f4 si e4-e5, una din armele albului in  Siciliane. In fine, in al treilea rand se dezvolta cu tempo nebunul din c8, creandu-se amenintarea …Bb4. Compenseaza toate aceste avantaje dezavantajele create prin mutarea 5…e5? Practica a demonstrat ca da, dinamica jocului negrului, contrabalansand dezavantajele statice ale pozitiei. Un alt posibil raspuns la intrebarea de ce mutarea 5…e5 a devenit atat de la moda sta in chiar natura fiintei umane. In fond nu suntem fiecare din noi adesea atrasi mai mult de ideile controversate decat de cele uzuale? 6.Ndb5 Uneori o mutare este cea mai buna mutare nu pentru ca ar duce la obtinerea unui avantaj imediat, ci pentru simplul motiv ca toate celelalte alternative sunt mai slabe. Este si cazul acestei mutari, prin care de cele mai multe ori calul alb se indreapta spre deloc ravnitul camp a3. Care ar fi insa celelalte alternative ale albului? [„Ofensiva”  6.Nf5 am avut ocazia sa o vad de curand jucata chiar de elevul meu Mihnea Costachi, campionul Romaniei de juniori sub 8 ani in 2007 si 2008. Desigur nu-i pot reprosa lui Mihnea mare lucru, mai ales ca nu studiasem impreuna teoria acestei variante. Este normal ca la 8 ani primul impuls este sa tintesti permanent spre regele advers, iar aceasta atitudine i-a adus numeroase succese in turneele de juniori. Dezavantajul acestei mutari este ca permite negrului sa joace  6…d5! rezolvand dintr-o data problema celor doua dezavantaje principale ale pozitiei sale: slabiciunea pionului d7 si cea a campului d5. Cum dupa  7.exd5 Bxf5 8.dxc6 Qxd1+ 9.Nxd1 bxc6 negrul nu are motive sa fie nemultumit,  saltul calului la f5 nu a gasit prea multi adepti.; 6.Nxc6?! este inca si mai rea. Dupa  6…bxc6 negrul din nou a scapat de cele doua dezavantaje ale sale si tinde sa-si formeze un centru puternic de pioni cu d7-d5.; Retragerea obisnuita din alte variante ale Sicilienei in care negrul joaca e7-e5  6.Nb3 este puternic combatuta de  6…Bb4! Acum negrul ameninta nu doar pionul e4, dar si sa joace d7-d5 scapand din nou de dezavantajele statice ale pozitiei sale. Vedem in aceasta varianta o prima forma de manifestare a unuia din avantajele definite in materialul „Making decisions in chess” si anume initiativa. Prin crearea unor amenintari imediate, respectiv …Cxe4, …d5 sau chiar …Nxc3, negrul il impiedica pe alb sa-si dezvolte armonios piesele, astfel incat sa controleze campul slab d5. Datorita acestui plan de preluare rapida a initiativei negrul a inceput sa joace 5…e5, care este si ea o mutare in acelasi spirit, de creare a unor amenintari imediate, adica de lupta pentru initiativa. Mutarea  7.Bg5 , singura care pareaza in mod rezonabil amenintarile negrului, nu-i ofera albului vreun avantaj dupa  7…h6 8.Bxf6 Bxc3+ 9.bxc3 Qxf6 si structura de pioni a negrului este parca mai putin slaba totusi decat cea a albului.; Lucrurile se prezinta asemanator dupa   6.Nf3 cand negrul joaca din nou  6…Bb4! cu joc foarte bun.; N-ar fi exclus ca mai „modesta”   6.Nde2 sa-si gaseasca mai multi sustinatori in viitor, mai ales dupa ce marele maestru roman Dieter Nisipeanu a avut o serie de succese cu o idee similara in Siciliana Najdorf 1.e4 e5 2.Cf3 d6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 a6 6.Ne3 e5 7.Cde2!? Pana acum singurul jucator de top care a avut curajul sa experimenteze acest plan a fost cine altul decat Morozevich, cel mai non-conformist dintre super marii maestrii contemporani, si asta in partide de sah rapid sau sah orb. 6…Bc5 (6…Bb4 7.a3 Ba5 8.f3 h6 9.b4 Bb6 10.Na4 d5 11.Nxb6 axb6 12.Bb2 0-0 13.Ng3 dxe4 14.fxe4 Qxd1+ 15.Rxd1 Be6 16.Bd3 Rfd8 17.0-0 Nd4 18.h3 Rac8 19.c3 Nb3 20.Kf2 g6 21.Rfe1 Ne8 22.Nf1 Nd6 23.Ne3 f6 24.Ke2 Kf7 25.Bc2 Nc4 26.Nxc4 Bxc4+ 27.Ke3 b5 28.Rxd8 Rxd8 29.Rd1 Rxd1 30.Bxd1 Ke6 31.g4 g5 32.Bc2 Kd6 33.Bd3 Kc6 34.Bxc4 bxc4 35.a4 b5 36.a5 Kb7 37.Ke2 Ka6 38.Kd1 Kb7 39.Bc1 Nxc1 40.Kxc1 Ka6 ½-½ Morozevich,A -Gelfand,B/Monte Carlo blindfold rapid 20037.Ng3 h5 8.Bg5 Qb6 9.Qd2 Qxb2 10.Rb1 Qa3 11.Bxf6 gxf6 12.Rb3 Qa5 13.Rb5 Qa3 14.Nd5 a6 15.Rb3 Qxa2 16.Be2 Nd4 17.Rc3 d6 18.0-0 Be6 19.Nxf6+ Kf8 20.Bd3 Qa5 21.Rb1 h4 22.Nf5 Bxf5 23.exf5 b5 24.Bf1 h3 25.Nd7+ Ke8 26.Nxc5 dxc5 27.Qe3 Qc7 28.Qe4 Ke7 29.Re3 Kf6 30.c3 Nc6 31.g4 Rag8 32.Rg3 Rg5 33.Bxh3 Na5 34.Ra1 Qb6 35.Re3 Nc4 36.Rg3 Rd8 37.Bg2 Nd2 38.Qe2 c4 39.h4 Rgg8 40.Rd1 Qd6 41.Qe3 Ke7 42.g5 Rd7 43.g6 fxg6 44.fxg6 Rxg6 45.Rxg6 Qxg6 46.Rxd2 Rxd2 47.Qxd2 a5 48.Qd5 Qb6 49.Qxe5+ Kd7 50.h5 a4 51.Bh3+ Kd8 52.Qg5+ Kc7 53.h6 a3 54.h7 1-0 Morozevich,A -Van Wely,L/Monte Carlo rapid 2003] 6…d6

gufeld-ivanovic6b

Un rau necesar, altfel negrul pierde perechea de nebuni fara a obtine in vreun fel o imbunatatire a pozitiei sale. [Alternativa este  6…a6 7.Nd6+ Bxd6 8.Qxd6 Qe7 9.Qxe7+ Nxe7 10.Bg5 b5 11.f3 Bb7 12.0-0-0²] 7.Nd5 Cand am analizat impreuna cu Mihnea partida pe care o jucase si i-am explicat principalele idei ale variantei Sveshnikov, m-a ferit sa-i spun ca exista si o astfel de posibilitate de tratare a deschiderii. Daca logica mutarii 5…d5 a inteles-o cum a inteles-o, cred ca ar fi prea mult sa-i cer sa inteleaga aceasta mutare a albului, care “are grija” sa ocupe campul slab d5 cu un pion si nu cu o figura, inchizand totodata si coloana semideschisa d pe care se afla pionul inapoiat d6.    [Dupa parerea mea mult mai logica este continuarea  7.Bg5 care de altfel este si linia principala de combatere a Sicilienei Sveshnikov. Planul albului este sa slabeasca controlul negrului asupra campului d5 prin eliminarea principalului sau aparator, calul din f6. Singurul dezavantaj este cel deja mentionat mai sus si anume ca dupa  7…a6 albul trebuie sa se consoleze cu ideea retragerii  8.Na3 Urmatoarea mutare a negrului  8…b5 este cat se poate de logica. Ea are nu doar avantajul ca creaza o amentare imediata b5-b4, dar ocupa mai mult spatiu pe flancul damei si restrange mobilitatea calului alb din a3, care altfel ar fi reintrat rapid in joc via c4. Acum albul va trebui sa gaseasca alte modalitati de crestere a valorii calitative a calului sau, alungat din centrul terenului tocmai la peluza, una din ele fiind scoasa in evidenta in varianta  9.Nd5 Be7 10.Bxf6 Bxf6 11.c3 in care calul din a3 va incerca sa vina in ajutorul mai norocosului coleg al sau din d5 prin manevra Ca3-c2-e3 sau b4.; Daca privim insa mutarea  7.Nd5 fara idei preconcepute, cum ar fi aceea ca un camp slab trebuie ocupat intotdeauna cu figuri si niciodata cu un pion, putem observa ca ea reprezinta in fapt o renuntare la unele avantaje in schimbul altora. ] Dupa  7…Nxd5 8.exd5 Nb8 9.c4

gufeld-ivanovic9a

a rezultat o pozitie care nu mai pastreaza aproape nimic din trasaturile celei din urma cu 3 mutari. Acum avantajul principal al albului este avantajul de spatiu de pe flancul damei , care ingreuneaza dezvoltarea figurilor negrului de pe acea parte a tablei. In compensatie negrul are un potential superior pe flancul regelui si poate miza pe o viitoare falanga de pioni e5-f5 care sa controleze campurile centrale. 9…a6 [Tot mai multi jucatori prefera astazi  9…Be7 urmat de …0-0, o continuare prin care negrul evita sa ramana in urma cu dezvoltarea. ] 10.Nc3 Nd7 [Din nou dezvoltarea rapida a flancului regelui prin  10…Be7 urmat de rocada ar fi fost de preferat. ] 11.Be2 g6?! [Continuarea fireasca ar fi fost din nou  11…Be7 unde dupa  12.0-0 0-0 13.Kh1!? f5 albul are de ales intre  14.f4 Bf6 15.Be3 sau 14.f3.] 12.0-0 Bg7 Negrul si-a realizat dezvoltarea nebunului in fianchetto, de unde ar putea juca un rol dublu, defensiv si ofensiv, dar acest lucru l-a costat intarzierea in dezvoltare. Daca ar reusi sa-si rocheze regele, planul negrului ar fi fara cusur, dar …. 13.Ne4!

gufeld-ivanovic13a1

Inceputul unui plan de actiune foarte energic prin care albul speculeaza greseala negrului de la mutarea 11. Profitand de avantajul de dezvoltare, nu foarte mare in acest caz, albul lanseaza lupta pentru initiativa, creand o prima amenintare imediata asupra pionului slab d6. In mod normal, pentru ca o astfel de actiune sa aiba sanse de reusita, ar trebui ca avansul de dezvoltare sa fie mult mai mare. Pe ce se bazeaza albul? Un foarte bun jucator de atac, Gufeld si-a estimat foarte corect sanse. El a avut in vedere ca avansul de dezvoltare al albului poate creste treptat prin aducerea cu tempo in atac a rezervelor.  13…Qe7 [Atunci cand vezi cum a sfarsit negrul dupa mutarea din partida, te intrebi desigur daca soarta lui nu ar fi fost mai buna dupa  13…Qc7 Si in acest caz albul poate insa sa creeze amenintari imediat prin  14.b3! care ameninta Na3 dupa care albul obtine cel putin un pion liber aparat la d5, asta daca negrul nu joaca  14…b6 15.Ba3 Nc5 16.Nxc5 bxc5 caz in care se apeleaza din nou la mutari energice pentru pastrarea initiativei.  17.b4! cxb4 18.Qa4+! Bd7 19.Qxb4 Inca aveti dubii despre cum trebuie jucat cand detineti initiativa? Priviti atunci cu atentie urmatoarea secventa de mutari, mai mult sau mai putin fortata  19…e4 20.c5! Bxa1 21.Rxa1 0-0 (sau  21…dxc5 22.Qxe4+ Kf8 23.Qd4 Kg8 24.Bxc5 cu o dominatie totala pe campuri negre22.c6 Bf5 23.g4! Bc8 24.Qxe4 si amenintarile albului sunt greu de parat. ] 14.Qa4! Urmariti jocul albului si veti observa cum cu fiecare mutare noi amenintari apar la orizont, motiv pentru care am fost mai generos in continuare cu semnele de exclamare. Prin ultima mutare a albului se interzice intrarea in  lupta a calului din d7, dar se si ameninta puternic Db4. 14…f5 [Posibil ca aceasta mutare sa vi se para riscanta, dar alternativa era o capitulare pozitionala neconditionata prin  14…0-0 15.Qb4! Nc5 16.Nxc5 dxc5 17.Qb6!± Albul ameninta decisiv Ne3, Td1, d6 si apoi Nxc5. ] 15.Bg5! “Rezervele” albului intra una cate una in joc. 15…Qf8 Un moment critic al partidei. Albul si-a mobilizat rapid fortele in atac, creand permanent noi amenintari, si a obtinut un avantaj clar de dezvoltare. Mai mult regele negru este ramas in centru tablei. Urmatoare mutare a albului este de aceea previzibila, chiar daca consecintele ei nu pot fi calculate pana la capat, ci mai mult intuite. 16.f4!

gufeld-ivanovic16a

Albul deschide jocul in centru, pentru a putea crea noi amenintari imediate, in special indreptate impotriva regelui advers. 16…h6 [Dupa  16…fxe4 17.fxe5 pozitia negrului se prabuseste rapid.; O alta incercare de scapare ar fi fost  16…exf4 desi si in acest caz albul ar fi obtinut un atac puternic, de exemplu  17.c5 dxc5 18.Rxf4 Bd4+ 19.Kh1 Kf7 20.g4!] 17.Bh4 Nicio amenintare, niciun semn de exclamare. :-) 17…exf4 18.Rxf4! Fara a se teme de 18…g5 dupa care urmeaza 19.Txf5!+-Dupa cum probabil v-ati dat deja seama, albul ameninta oricum 19.Txf5! 18…Be5 19.Raf1! Inca o piesa in atac si aceeasi amenintare 20.Txf5!  19…Qg7?

gufeld-ivanovic19b

Greseala decisiva. [Mai multe sanse oferea varianta  19…Bxf4 20.Rxf4 Kf7! 21.Rf2 Nc5 (21…Kg7 22.Bg3±) 22.Nxc5 dxc5 23.Qa5 Qd6! 24.Bg3 Qf6 25.d6 Bd7 26.Qxc5 desi si in acest caz albul avea o compensatie excelenta pentru materialul sacrificat, datorita perechii de nebuni si a puternicului pion liber d6. ]20.Rxf5! Un sacrificiu decisiv care deschide caile de acces spre regele negru. 20…gxf5 21.Rxf5 h5 22.c5! Destabilizeaza pozitia nebunului din e5, singur piesa care mai tine pozitia negrului. 22…Qh6 [22…Qg6 23.Nxd6+ Bxd6 24.Qe4+ Be5 25.c6+-] 23.Bg5! Chiar daca si alte continuari castiga, este de remarca jocul albului care nu lasa nicio sansa de contrajoc adversarului sau. 23…Qg6 [23…Qh7 24.Rxe5+! dxe5 25.Nf6++-] 24.Nxd6+!

gufeld-ivanovic24a

Inceputul asaltului final. 24…Bxd6 25.Qe4+! Be5 [Sau  25…Ne5 26.Rxe5+ Kf7 27.Qf4+ Kg7 28.cxd6 Rf8 29.Bh6+! Qxh6 30.Re7+ Kg6 31.Qg3+ Qg5 32.Rg7+!+-] 26.Bd3! O incheiere eleganta a partidei.  26…Qg7 [26…Rh6 27.Rxe5+ Nxe5 28.Qxe5+ Kf7 29.Bxg6+ Rxg6 30.Qe7++-] 27.c6!

gufeld-ivanovic27a

Restul nu este decat o incercare a negrului de a-si prelungi agonia.  27…bxc6 28.dxc6 Nc5 29.Rxe5+ Ne6 30.Bc4 [Era posibil si  30.Rxe6+ Bxe6 31.Qxe6+ Kf8 32.Qd6+ Kg8 33.Be3+-] 30…Qa7+ [Pentru frumusetea jocului negrul ar fi trebuit sa joace  30…0-0 desi in acest caz a face rocada nu este similar cu a pune regele la adapost, lucru care se vede cu usurinta in varianta  31.Bxe6+ Bxe6 32.Rxe6 Qxg5 33.Rg6+ Qxg6 34.Qxg6+ Kh8 35.Qxh5++-]31.Be3 Qh7 32.Rxe6+ Bxe6 33.Qxe6+ Qe7 34.Qg6+

gufeld-ivanovic34a

si in fata matului inevitabil negrul a cedat [34.Qg6+ Kd8 (34…Kf8 35.Bh6+ Rxh6 36.Qg8#) 35.Bb6+ Kc8 36.Be6+ Kb8 37.Qg3+ etc.CONCLUZII: Trecand peste greseala de la mutarea a 19, care a pecetluit soarta partidei, putem spune ca pacatele negrului au fost relativ mici. Cum ati observat insa, a fost suficient ca negrul sa intarzie putin dezvoltarea pentru ca albul sa lanseze o initiativa foarte periculoasa. Aducerea rezervelor in atac, coroborata cu crearea permanenta de amenintari imediate, a dus la cresterea constanta a superioritatii de forte in atac a albului, pana la punctul in care negrul a fost complesit de forta colectiva a pieselor albe. Pozitia finala este interesanta. In timp ce turnurile negrului inca ocupa pozitiile initiale, turnurile albe au disparut de pe tabla sacrificandu-se pentru deschiderea cailor de acces spre regele negru. Altfel spus, o piesa sacrificata este intotdeauna mai buna decat una neutilizata. ] 1-0

sursa:http://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori, Micul Print BR | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Cucerirea centrului dinspre flancuri (6)

Posted by Preda Iulian pe 28 Aprilie 2013


In partida urmatoare vom urmari o manevra foarte instructiva prin care Albul castiga avantaj folosind aceeasi metoda de actiune- din flanc in centru.

Kopaev,N – Alatortsev,V [B84]

Leningrad, 1938

1.e4 c5 2.Nf3 d6 3.d4 Nf6 4.Nc3 cxd4 5.Nxd4 a6 6.Be2 e6 7.0–0 Qc7 8.a4 b6 9.f4 Nbd7 10.Bf3 Bb7 11.g4! Nc5 12.Qe2 Be7 13.Qg2!

 

Dupa ce s-a asigurat ca Negrul nu va putea sa contraatace in centru cu d6-d5, ceea ce ar fi tipic in aceasta varianta, Albul si-a continuat ulterior atacul pe flanc, obtinand victoria.

Bogoljubow,E – Alekhine,A [A44]

Germany, Match (9th game), 1934

1.d4 c5 2.d5 e5 3.e4 d6 4.f4 exf4 5.Bxf4 Qh4+ 6.g3 Qe7 7.Nc3 g5!

 

Cu aceasta mutare, prin care lanseaza o lovitura de pe flanc, Alekhine castiga controlul asupra campurilor negre centrale. 8.Be3 Nd7 9.Nf3 h6 10.Qd2 “Ar fi fost fara sens pentru Alb sa fi jucat in loc 10.Nb5 Kd8! etc.” (Alekhine) 10…Ngf6 11.0–0–0 Ng4 12.Be2 Bg7 13.Rhf1 Nxe3 14.Qxe3 a6

 

Negrul are o preponderenta clara in centru.

AICI PUTETI VEDEA FRAGMENTELE!

Am reusit sa verificam faptul ca atacurile de pe flanc in deschidere sunt o importanta metoda suplimentara in lupta pentru centru, constand in renuntarea la atacuri frontale in favoarea unor lovituri de pe flanc si a unor manevre de invaluire. Ramane sa mentionam faptul ca aceasta metoda este folositoare in special in pozitii cu caracter deschis sau semi-deschis.

Nu este nici un dubiu asupra faptului ca atacurile lansate de pe flanc inca din prima parte a partidei ca o metoda de lupta pentru centru au un mare viitor.

sursa: http://iulianceausescu.wordpress.com

(VA URMA)

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica, Lectii de Sah Pentru Incepatori | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Probleme ale teoriei sahiste moderne (3)

Posted by Preda Iulian pe 20 Aprilie 2013


CENTRUL SI FLANCURILE

Comparativ cu centrul, flancurile joaca un rol mai mic in deschidere. Centrul ocupa o pozitie dominanta fata de flancuri. Astfel, atunci cand adversarul initiaza o operatiune de flanc insuficient pregatita in deschidere, adesea reusim sa anihilam aceasta diversiune cu o lovitura in centru.

Ratiunea strategica unei asemena lovituri este aceasta. Obtinerea controlului asupra centrului ne permite sa cream contra-amenintari care sunt mai periculoase. Dorind sa previna aceasta, adversarul nostru va fi fortat sa-si concentreze principala atentie asupra centrului. Si atunci operatiunile de pe flancuri incepute mai devreme vor fi intrerupte. Exploatand slabiciunile care s-au format aici, putem adesea sa organizam un atac puternic pe acelasi flanc unde adversarul nostru a incercat sa faca aceasta. (…)

Urmatoarea partida este un exemplu foarte instructiv pe aceasta tema:

Vajda,Arpad – Kotov,Alexander [B85]

Budapest-Moscow Budapest (8), 1949

1.e4 c5 2.Nf3 d6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 Nf6 5.Nc3 a6 6.Be2 e6 7.0–0 Qc7 8.f4 Nc6 9.Kh1 Be7 10.Bf3 Bd7 11.Nb3 0–0 12.Be3 Rfd8 13.Qe1 b5 14.g4


In punctul tranzitiei din deschidere in jocul de mijloc, Albul a inceput un atac direct pe flancul regelui. Atacul pare foarte periculos la prima vedere, in special daca luam in considerare faptul ca inainte de a lansa atacul Albul a luat cateva masuri preventive impotriva contra-actiunilor adversarului in centru. Totusi, Kotov gaseste ca este posibil sa dea o spargere in centru. A urmat: 14…b4! Negrul alunga mai intai calul din c3 care pune presiune in centru, si abia apoi actioneaza. 15.Ne2 e5! 16.f5 [16.fxe5? este evident foarte slaba, datorita 16…Nxe5! atacand nebunul din f3 si pionul g4.; nu era bine nici 16.g5 Ng4 17.Bxg4 Bxg4 18.f5 d5! etc] 16…d5!!


Kotov sacrifica un pion din consideratii pur pozitionale. 17.g5 Continuarea cea mai acceptabila la dispozitia Albului. [Daca Albul juca 17.exd5 Negrul intentiona 17…e4! 18.dxc6 exf3 19.cxd7 fxe2 20.Qxe2 Rxd7 dupa care Albul nici nu poate sa viseze la atac, in timp ce pozitia regelui sau este vulnerabila si cativa pioni sunt slabi. Initiativa Negrului ar compensa pe deplin pentru pionul sacrificat.] 17…Nxe4 18.Bxe4 dxe4 19.f6 Bf8 20.fxg7 Bxg7 21.Qh4 Ne7!


Negrul a obtinut superioritate totala in centru. Dar pe flanc Albul inca are un numar de amenintari, cum ar fi 22.Rxf7! urmat de Qxh7 si Rf1+ sau 22.Ng3 si atunci Nh5 si Nf5. Cu ultima sa mutare Kotov elimina pericolul. Abia dupa aceea trece la ofensiva. 22.Ng3 [22.Rxf7 Nf5!] 22…Ng6 Dama Albului este fortata sa ocupe campul h5. 23.Qh5 Qc8! Acopera campul f5 si ameninta sa castige dama. 24.Qe2 Bg4!


Negrul a obtinut o pozitie castigata. 25.Qf2 Bf3+ 26.Kg1 Nf4 27.Bxf4 exf4 28.Nxe4 Bxe4 29.Qxf4 Bg6 0–1

Este caracteristic faptul ca in aceasta partida lovitura in centru a fost urmata de o invazie chiar pe flancul care s-a dovedit a fi slabit de ofensiva lansata de Alb.

Exemplele anterioare ilustreaza cat de riscant este lansarea unui atac de flanc in deschidere cand propria pozitie in centru este inadecvat securizata. Invers, cand adversarul dumneavoastra a recurs la un asemenea diversiune pe flanc, ar trebui intotdeauna sa cautati o posibilitate de a respinge atacul printr-o contralovitura in centru.

Astfel putem sa formulam urmatoarea regula: soliditatea propriei pozitie in centru determina succesul atacului initiat pe flanc.

Desigur nu trebuie sa consideram ca aceasta regula se potriveste la toate situatiile posibile. Regulile sahului in general poti fi aplicate in conjunctie cu o abordare concreta, imaginativa a pozitiei.

(VA URMA)

sursa: http://iulianceausescu.wordpress.com

Posted in Lectii de sah intre teorie si practica | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

 
diva din tine

Fii femeia pe care ti-o doresti!

Şiraguri de gânduri

gânduri înşirate pe aţa vieţii... din Bucuresti

Dorian`S Blog Suburbia iBraila

O soțietate fără prințipuri carevasăzică că nu le are

Don Charisma

because anything is possible with Charisma

andrei plimbarici

Calatorind Descoperi

Elena Elly Coman

La zi cu stirile locale si nationale

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

Personalitate autentica

Prefer sa fiu criticat pentru ceea ce sunt decat iubit pentru ceea ce nu sunt.

Matt on Not-WordPress

Stuff and things.

Iluzia timpului in cinema

”De ce ne putem aminti trecutul, insa nu ne putem aminti viitorul ?” - Stephen Hawking

Bisofficiallan

World in your eyes!

Hiking Photography

Beautiful photos of hiking and other outdoor adventures.

iPlayooChess

Blog on How to Teach and Learn Chess and Improve Board Vision Using Contacts Method

הִפּוּכוֹפֹּה - יצירה פלינדרומית

שירה, פרוזה וריבועי קסם פלינדרומיים; פלינדרומים אקטואליים (פוליטיים-חברתיים)

BRAILA CHIREI

publicatie online de stiri din toate domeniile, comentarii

%d blogeri au apreciat asta: